O parte din primarii Vãii Jiului s-au aflat la Bucuresti la Forumului Administratiei Publice Locale. Acestia au avut o întrevedere cu premierul Dacian Ciolos, dar si cu cei doi vicepremieri, Costin Borc si Vasile Dâncu. Urmeazã ca sãptãmânile viitoare, în Valea Jiului sã vinã un secretar de stat, cu ajutorul cãruia sã fie elaborat un plan de dezvoltare integratã a Vãii Jiului.
“Am discutat cu premierul Dacian Ciolos, dar si cu vicepremierii. Astfel, urmeazã sã vinã un secretar de stat împreunã cu care vom elabora o strategie integratã pentru dezvoltarea Vãii Jiului. Apoi, va veni premierul cu cei doi vicepremieri cãrora le vom prezenta acest plan. Valea Jiului este prioritatea numãrul 1 în ceea ce priveste acest aspect de dezvoltare”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrosani, s-a aflat si el la Bucuresti. Acesta considerã cã dezvoltarea Vãii Jiului ar trebui sã se facã unitar.
“Da, am fost la Bucuresti, unde am participat la Forumul Administratiei Publice Locale. A fost prezentatã strategia nationalã pentru tarã pânã în anul 2035. E foarte important cã s-a vorbit si de dezvoltarea Vãii Jiului. Aceastã dezvoltare ar trebui sã fie unitarã, si nu pentru fiecare administratie localã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrosani.
Premierul României, Dacian Ciolos, vrea ca pânã la finalul mandatului sã prezinte o strategie integratã pentru dezvoltarea Vãii Jiului. Declaratia a fost fãcutã în cadrul Forumului Administratiei Publice Locale, de la Palatul Parlamentului.
„Pe baza experientei proiectului de dezvoltare integratã teritorialã, ITI, în Delta Dunãrii, vrem sã ne gândim la astfel de programe specifice integrate, chiar dacã n-o sã reusim probabil pânã la sfârsitul anului sã construim noi (…) instrumente teritoriale integrate de dezvoltare, asa cum avem în Delta Dunãrii, dar cel putin sã venim cu o abordare integratã a unor ghiduri de mãsuri la care sã puteti depune proiecte. Ne gândim în primul rând pentru câteva regiuni prioritare. Vrem sã venim cu o astfel de abordare integratã pentru dezvoltarea Vãii Jiului, asa cum am promis si înainte de alegerile locale, dar si pentru Rosia Montanã, care a suscitat multe discutii. Vrem sã venim nu doar cu reguli si cu constrângeri, dar si cu proiecte de dezvoltare acolo. Am avut, totodatã, o discutie cu alesii locali din regiunea Moldovei, pentru o dezvoltare integratã pentru aceastã zonã. Deci pentru aceste trei zone, teritorii — Valea Jiului, zona Moldovei, Rosia Montanã — intentia noastrã este ca pânã la sfârsitul mandatului sã vã propunem (…) abordãri integrate de dezvoltare teritorialã, care sã punã împreunã atât fonduri europene, cât si resurse de la bugetul de stat pentru a vã putea finanta proiectele. Si sperãm ca de la aceste exemple în anii urmãtori sã se poatã merge pe o astfel de abordare integratã si în alte regiuni ale tãrii”, le-a spus premierul Ciolos participantilor la Forumul Administratiei Publice Locale, potrivit Agerpress.
Potrivit lui Ciolos, fondurile europene ar trebui sã stea la baza dezvoltãrii comunitãtilor. „În primul rând o mai bunã utilizare a fondurilor europene. Aici ministrii care au în responsabilitate fondurile europene o sã vã prezinte stadiul în care ne aflãm cu lansarea unor programe si cu pregãtirea ghidurilor pe care le asteptati pentru a putea pregãti proiecte. Avem aici cinci apeluri de proiecte unde autoritãtile locale pot fi beneficiar, care au fost lansate deja de Ministerul Fondurilor Europene, dar si de MDRAP pe programul operational regional. Pe programul national de dezvoltare ruralã sunt trei apeluri lansate, iar pânã în luna iulie vor mai fi lansate încã trei apeluri pe mãsuri pe care puteti depune si dumneavoastrã proiecte. Ne dorim, totodatã, sã avem o mai bunã coordonare a programelor cu finantare europeanã si a programelor cu finantare de la bugetul de stat, astfel încât (…) sã avem proiecte cu finantare integratã, care sã aducã mai multã claritate si mai multã simplificare pentru dumneavoastrã”, a precizat Ciolos.
Orice zonã geograficã care are caracteristici teritoriale specifice poate face obiectul unei ITI, de la anumite cartiere urbane cu multiple conditii defavorabile, pânã la nivel urban, metropolitan, urbanrural, subregional sau interregional. De asemenea, o ITI poate determina realizarea de actiuni integrate în unitãti geografice independente, având caracteristici similare în cadrul unei regiuni, de exemplu, o retea de orase de dimensiuni mici sau medii. Nu este obligatoriu ca o ITI sã acopere întregul teritoriu al unei unitãti administrative. În plus, o ITI este potrivitã pentru realizarea de actiuni în contextul unei cooperãri teritoriale europene. Actiunile adaptate necesitãtilor teritoriale specifice pot fi sprijinite prin intermediul instrumentului ITI. Totusi, contextul cooperãrii trebuie sã fie în continuare respectat.
Monika BACIU
