Fondurile europene, colacul de salvare pentru Valea Jiului

Specialisti din administratia publicã locale, sindicate, mediul de afaceri, si mediul academic s-au întâlnit la un simpozion unde au dezbãtut mai multe probleme. Devoltarea urbanã durabilã – provocare pentru orasele României a fost tema simpozionului, iar concluzia la care s-a ajuns în privinta Vãii Jiului este cã doar fondurile europene mai pot salva zona. Totul se învârte în jurul universitãtii din Petrosani care este pilonul central.

“În momentul de fatã e nevoie de o schimbare în Valea Jiului si în principal de o abordare mai pragmaticã, o abordare bazatã pe informatizare, o abordare bazatã pe atragerea resursei umane actuale care sã rãmânã aici, sã nu mai plece. Ca sã oferim ceva în schimb, trebuie pe lângã partea de educatie sã oferim si partea de infrastructurã criticã, rutierã, o mai bunã petrecere a timpului liber, pentru cã chiar dacã îi motivezi financiar trebuie sã îi pãstrezi aici si de aici vin toate. Pânã acum a lipsit viziunea, la care putem adãuga si o caracterizare a situatiei prin faptul cã nu existã luare de seamã din partea oficialitãtilor guvernamentale, nu se apleacã urechea. Cred cã într-un fel sau altul se va reusi sã fie atrasi, nu e nevoie de multi, oameni care pot sã punã lucrurile în miscare. si resursa actualã poate sã fie trãinuitã, dar trebuie adusã infuzie de capital uman nou. Valea Jiului are viitor si în cel mai rãu caz în care CEH se duce, existã viitor si în Valea Jiului, se va reusi, dar trebuie o schimbare care vine de la noi”,  a declarat Alexandru Bodislav, specialist strategii si proiecte internationale, ASE Bucuresti.

Reprezentantii celei mai mari companii de consultantã din lume au luat parte la eveniment, iar acestia îsi oferã serviciile pentru a veni în sprijinul autoritãtilor locale si nu numai. Fondurile europene sunt viitorul zonei si prin crearea de locuri de muncã.

“Eu lucrez la compania Deltoitte, cea mai mare companie de consultantã din lume si avem o echipã foarte bunã pe fonduri structurale. A fost o discutie foarte bunã despre cum fondurile structurale pot sã ajute Valea Jiului. Mã bucur cã s-a desprins o idee importantã în care Universitatea din Petrosani sã joace un rol de catalizator pentru tot ceea ce înseamnã dezvoltare în judet si noi ca si consultanti putem veni în ajutorul lor. Cred cã a lipsit curajul, dorinta de asumare. Tot timpul se asteaptã sã pice ceva de la Bucuresti, de la Consiliul Judetean. E important ca lucrurile sã porneascã si de jos în sus, iar cei care au responsabilitãti la nivel local sã îsi asume aceste responsabilitãti si sã facã niste lucruri care stau în fortele lor proprii, iar accesarea de fonduri structurale este unul dintre aceste lucruri, iar apoi sã cearã lucruri concrete celor de la Consiliul Judetean, celor de la Bucuresti, dar trebuie sã porneascã si de jos în sus. Când vorbim de accesare de fonduri structurale înseamnã niste bani care se ruleayã, înseamnã niste locuri de muncã. Pe termen lung trebuie gânditã o idee de dezvoltare pentru aceastã regiune. Cãrbunele mai devreme sau mai târziu se va termina si atunci este important sã existe o alternativã care încã, în Valea Jiului nu existã. Valea Jiului are potential uman, are Universitate si oameni bine pregãtiti care e pãcat sã nu fie utilizatã”,  a declarat Rãzvan Nicolescu, reprezentantul companiei de consultatã Deltoitte. Universitatea din Petrosani este pilonul central. Cei de aici sunt cea mai importantã verigã ce poate face liantul dezvoltãrii posibil.

“Universitatea poate sã vinã în ajutorul acestor trei entitãti, mediu de afaceri, administratie localã si stat, doar cu un rol de coordonare pentru cã toti angajatii acestor entitãti sunt practic absolventii unor universitãti si e normal ca profesorii sã rãmânã profesori si pe aceastã linie de management. Noi ne putem asuma acest rol de a sprijini într/o actiune comunã aceste entitãti pentru a încerca salvarea Vãii Jiului. Mediul de afaceri este în suferintã prin locurile de muncã pe care nu poate sã le ofere din lipsa de bani, staul nu prea intervine, iar comunitãtile locale se plâng cã nu au bani care sunt generati tot de mediul de afaceri. Noi putem sã ajutãm la crearea acestui patrulater în care fondurile europene pot fi o solutie, dar mai multe axe ale fondurilor europene. Nu putem vorbi doar de formarea profesionalã pentru cã aceasta se dedicã unei piete a muncii care trebuie ajutatã prin aceste fonduri. Universitatea trebuie si vrea sã se implice si sperãm sã reusim sã creem o conurbatie informalã a Vãii Jiului în care primãriile sã gândeascã la un viitor comun al comunitãtii Vãii Jiului în care mineritul nu mai poate reprezenta o solutie viabilã, ci va reprezenta o componentã care ne dorim sã fim cât mai mare. Noi trebuie sã facem ceva pentru a opri depopularea Vãii Jiului si ca tinerii sã nu mai pãrãreascã zona, sã rãmânã aici sã încerce sã reconstruiascã Valea Jiului”, a spus Eduard Edelhauser, Prorector cu Management universitar,

Proiecte europene si internationale. Pot fi accesate fonduri europene pe toate axele de finantare, trebuie doar depuse proiecte. Aceste proiecte pot contribui la schimbarea înfãtisãrii localitãtii, dar si la dezvoltarea ei pe termen lung.

“Tema a fost dezvoltarea urbanã, oportunitatea fondurilor structurale. Am fãcut asta în ideea pe care am expus-o de depopularizare a Vulcanului si a Vãii Jiului si am vrut sã fac un prim pas, sã adun toate entitãtile la un singur loc, sã lucrãm la comun, sã fie o unitate, sã gãsim o solutie comunã. Cred cã este un prim pas si un semnal pentru toate administratiile locale din Valea Jiului sã demareze acest proiect de realizarea unei strategii de dezvoltare urbanã durabilã pentru orase pentru a putea accesa pe viitor fonduri europene structurale în ideea de dezvoltare a orasului. Este singura solutie pentru a mai face o alternativã la ceea ce se întâmplã. Ne putem dezvolta pe domeniul industrial, educational, sãnãtate, dezvoltarea urbei, repararea lifturilor, dar dacã nu afce strategia asta de dezvoltare urbanã nu vom fi capabili sã obtinem aceste fonduri structurale pe viitor. Lipsa locurilor de muncã se resimte acut în toatã Valea Jiului si oportunitatea de a atrage investitori  se poate face inclusiv prin aceste fonduri structurale, prin crearea de anumite parcuri industriale care sã le fie puse la dispozitie anumitor investitori”, a subliniat Dan Marinescu, organizatorul evenimentului.

La simpozion a fost prezent si un reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene care îi asteaptã pe cei din Valea Jiului sã depunã proiecte în vederea obtinerii finantãrii pentru dezvoltarea durabilã a comunitãtilor.

Monika BACIU

Advertisements

5 comentarii la „Fondurile europene, colacul de salvare pentru Valea Jiului

  • 6 mai 2016 la 07:44
    Permalink

    Simpozioane, discutii care se lasa cu ce? Cu palavrageli fara nici o noima. Daca Nicolescu tot se lauda ca a fost ministru , de ce nu a facut nimic pentru Valea Jiului? De ce nu a facut mixtul energetic, a facut numai pentru Romgaz si alte firme dar nu a facut nimic pentru Valea Jiului. Mai lasati-ne cu palavragelile si laudele voastre. E clar NU ati facut nimic pentru Valea Jiului. Ati venit in Valea Jiului pentru ce? Sa va laudati si sa mergeti la mondo TV sa-l laudati pe specialistul Jujan. Noaptea mintii, a ajuns Valea Jiului sa depinda de un smecher, sa stea la mana lui Jujan. Nu mai sunt specialisti in Vale si in tara numai Jujan. De rasul lumii si de noaptea mintii.

  • 6 mai 2016 la 08:59
    Permalink

    eii Mama Omida ……ce sa zica si ei ca doar vin alegerile si trebuie sa prosteasca minerii intr-un fel s-au altul sa aleaga pe unul s-au pe altul asa am fost si asa vom ramane >masa de manevra: vorba aia; noi muncim nu gandim…………..

  • 6 mai 2016 la 14:49
    Permalink

    Un „agent de influenta” numit Nicolescu , marca (scoala) occidentala, vine sa indulceasca pelinul.
    „Fereasca Dumnezeu cel Sfant ……” zicea Cosbuc.

  • 6 mai 2016 la 19:35
    Permalink

    mama omida e un inginer tarziu, complexat, frustrat de la livezenifost sarman de asfalt si specialist in inginerii financiare

  • 7 mai 2016 la 08:58
    Permalink

    Auzi, ‘mediul de afaceri este in suferinta’ ….poate angajatii din mediul privat de afaceri. Cu buna stiinta s-a mentinut izolarea zonei si nepermiterea patrunderii altor investitori….le-ar fi convenit exploatatorilor de sclavi sa dea salarii mai mari de 900 lei sau sa angajeze legal daca ar fi venit altii care dadeau 1400 lei unui muncitor+carte de munca? Primarii si asa-zisii afaceristi locali au fost mereu in cardasie si culmea, prostii ii voteaza tot pe proprietarii de plantatie. Victima s-a atasat emotional de exploatator.

Comentariile sunt închise.