Doar vulturii pot ajunge la cetatea dacica de la Banita, sau cei cu vointa de fier si conditie fizica pe masura. Aflata in patrimoniul UNESCO, cetatea este de curand semnalata ca atare, printr-un indicator plasat pe DN 66 in zona pesterii Bolii, dar drumul spre ea este inexistent.
Doar un indicator plasat pe DN 66 ii ajuta pe turisti sa afle unde este cetatea dacica de al Banita, iar cei care nu au conditie fizica pe masura sau nu pot sa se catere pot admira doar stanca pe care odinioara se inalta falnica Cetatea.
De ani de zile se vorbeste despre amenajarea unei cai de acces spre aceste vestigii importante ale istoriei noastre nationale, dar niciodata intentia nu s-a materializat. Recent a parut acest indicator, care ani buni nu a existat, dar asta nu ii ajuta prea mult pe cei acre doresc sa o viziteze, pentru ca drumul da intr-o vale, iar mai apoi stanca trebuie luata pieptis. Acum, oficialii Primariei Banita spera sa obtina fonduri europene pentru a amenaja o cale de acces pentru turisti.
“Acum lucram la un proiect, care speram sa fie aprobat la finantare, pentru amenajarea unui centru de informare turtistica in comuna Banita si a caii de acces spre cetatea dacica. Valoarea totala a proiectului este de 200.000 de euro”, a declarat primarul Ionel Burlec.
Proiectul, mai spune primarul Burlec, va fi depus spre finantare pe Masura 313 „Incurajarea activitatilor turistice”, din Axa III – „Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale”, care ca obiectiv general dezvoltarea activitatilor turistice in zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural.
Cu o suprafata de peste 81.000 de metri patrati, Cetatea dacica a fost construita in zona cea mai inalta a Dealului Bolii, care se afla la limita vestica a bazinului Vaii Jiului, deasupra Pesterei Bolii. Situata pe un pisc izolat, la peste 900 de metri altitudine, a fost descoperita cu ocazia sapaturilor din 1961-1962.
Fiind vorba de o stanca izolata, cu pante foarte abrupte, accesul era posibil numai pe latura de nord. Cetatea de la Banita este contemporana cu cele din Muntii Sebesului, avand rolul sa impiedice inaintarea trupelor care ar fi venit prin Defileul Jiului. Istoricii spun ca sistemul ei de fortificatii era alcatuit dintr-un val format din piatra si pamant, dintr-un zid construit din piatra de calcar fasonata cu turnuri si platforme de lupta.
In urma sapaturilor din anii ‘60 s-a descoperit o poarta practicata in zidul de incinta, cu trepte monumentale, lucrate si ele din aceeasi piatra de calcar ca si zidul.
Aici s-a gasit o mare cantitate de ceramica, unelte si chiar tipare pentru turnat obiecte de metal, precum si un sanctuar, dar arheologii spun ca rolul cetatii era militar, nicidecum acela al unei asezari civile.
Istoria spune ca Cetatea Banitei a fost ultima atacata inainte ca trupele romane sa ajunga la Sarmizegetusa Regia si rostul ei era de a apara accesul din Defileul Jiului la complexul de fortificatii din Muntii Orastiei.
Pe baza materialelor descoperite cu ocazia sapaturilor, in special a resturilor de ceramica, se presupune ca viata a putut incepe aici inca din a doua jumatate a secolului 2 i.Cr., cetatea functionand pana la cucerirea romana. De pe drum, cetatea dacica pare o simpla stanca, care nu-si dezvaluie comorile ascunse.
Carmen Cosman
