Sute de hunedoreni au vizitat manastirea Prislop la inceputul acestui an. Unii si-au gasit acolo, de ani buni, un refugiu sufletesc, iar altii au venit din curiozitate, poate pentru prima data.
Ne-am pornit si noi catre Prislop, profitand de vremea frumoasa de afara si de zilele libere, parca mai multe ca in alti ani. Ne era dor de linistea din curtea si din jurul manastirii, de maicile care te privesc cu bunavointa inca de la poarta, dar, parca cel mai mult ne era dor de Arsenie Boca, cel considerat duhovnicul ortodoxismului romanesc, chiar daca nu a fost canonizat inca.
Aflata la 13 kilometri de Hateg, nu poti spune ca manastirea Prislop poate fi asemanata cu impunatoarele lacasuri din Moldova, poate de aceea nici nu simtim vreo atmosfera de ordin comercial, cum se intampla in alte locuri. Aici totul este construit modest, dar cu bun gust, iar fiecare lucru pare ca si-a gasit locul aici de veacuri.
Manastirea din piatra, a carei constructie a inceput in 1399, este o adevarata capodopera. Picturile s-au pastrat destul de bine, chiar daca au fost atacate in unele parti de patina necrutatoare a timpului. Aici si-a gasit adapostul de ani buni icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, dar si icoane pictate de parintele Arsenie Boca.
Am intrebat-o pe maicuta din biserica unde este acea icoana facatoare de minuni, despre care s-au spus atatea. Ea ne-a raspuns, simplu:
„Este in sufletele voastre. Maica Domnului este prezenta oriunde si va puteti ruga la ea oricand”.
De la manastire pornim pe un drum, mai in sus, care ne duce catre cimitir. Acolo se odihnesc in liniste maicutele, dar si cel pentru care am venit, parintele Arsenie. La mormantul lui, zeci de oameni stau la coada pentru a se ruga sfantului parinte pentru sanatate, fericire si… ei mai stiu pentru ce, deoarece rugile se inalta catre cer mute.
Inca se mai vorbeste despre minunile facute de parinte in timpul vietii, dar si despre minunile savarsite dupa moartea lui. „Parintele Arsenie a fost un om al lui Dumnezeu care a avut si har, si dar. El putea citi trecutul, prezentul, viitorul oamenilor si te putea vindeca prin puterea lui Dumnezeu. Daca nu erai un om bun si erai fatarnic, te scotea afara din biserica. Dar au fost multi oameni cu boli grave care au fost vindecati de el atunci cand traia, iar dupa moartea acestuia, atingerea crucii de la mormant continua sa faca minuni. Totul e sa ai credinta”, ne spune unul dintre pelerini.
De la manastirea Prislop, ne indreptam spre casa, pastrand in gand vorbele parintelui: „Nu e nevoie sa veniti zilnic aici, trimiteti-i si pe altii la mine!”.
Anamaria NEDELCOFF