L a Complexul Energetic Valea Jiului viitorul este al mixului energetic. Și cei din sindicate vorbesc deja despre producție pe apă, cu fotovoltaice, sau chiar mini reactoare nucleare, ori pe gaz, dar recunosc că nu a făcut nimeni studiile de fezabilitate. Ba mai mult, că nu prea sunt bani pentru asta.
De ani de zile, responsabilii din Complexul Energetic Valea Jiului spun că vor o alternativă viabilă la mineritul de huilă, care acum e în declin. Dar, deși sunt alternative și conducta BRUA trece pe la termocentrala Paroșeni și tot acolo sunt terenuri pe care se pot monrta panourile fotovoltaice, nu sunt studii de fezabilitate. Și, fără ele, nu se pot accesa nici banii europeni. Darius Cîmpean, președintele sindicatului Muntele explică.„Așa cum este procedura legală, orice proiect de investiții, trebuie să fie precedat de studii de fezabilitate. E clar că aceste studii trebuie făcute, trebuie găsite resurse și modalitățâi. Am avut discuții cu ministrul Sebastian burduja, dar și cu președintele CA, și cred că vor găsi soluții. Dar noi o să continuăm să facem totul ca aceste studii de fezabilitate să fie făcute, ca să realizăm aceste investiții”, a spus Darius Cîmpean, președintele Sindicatului Muntele CEVJ.
Tot cei din sindicat știu că realizarea unui astfel de studiu durează câteva luni și recunoasc că e nevoie de bani. „Dacă vorbim despre studiul de fezabilitate al grupului pe gaz, acela clar, durează. Dacă vorbim despre cel pentru panourile fotovoltaice, cred că acela se poate realiza mai repede. În general, aceste studii de fezabilitate se fac cu alte firme de specialitate și clar că trebuie plătite. Nu crede că poate fi luat în considerare un studiu făcut de noi”, mai precizează Darius Cîmpean.
Într-o conferință de presă ce precede vizita, în această săptămână, la Ministerul Energiei, a delegației simdicale, liderii mineilor au vorbit despre faptul că au nevoie de bani pentru a face studiul de fezabilitate pentru grupul ce ar urma să funcționeze pe gaz, la Paroșeni. Acesta se află în programul de guvernare al coaliției și se așteaptă ca în Valea Jiului să fie produsă energie electrică și în microhidrocentrala de pe Baleia, ori în cea de pe Jiu, dar și cu parcurile fotovoltaice. Ar fi bani pe Fondul de tranziție Justă și Fondul de Dezvoltare, dar e nevoie de studiile de fezabilitate. Și toți aplicanții au deja studiile, cei din minerit fiind singurii care au aplicat, dar nu au studiile făcute.
B urduja: Mixul energetic ideal în România ar însemna producţie în bandă nuclear-gaz şi cât mai multă energie verde
Sistemul Energetic Naţional are nevoie de o energie sigură înainte de orice, iar mixul viitor ar
însemna capacitate de producţie în bandă, nuclear – gaz, SMR-uri pe termen mediu şi lung şi cât mai multă energie verde, a declarat, luni, într-o videoconferinţă de
specialitate, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Cu siguranţă, Sistemul Energetic Naţional are nevoie de o energie sigură înainte de orice şi asta înseamnă să asigurăm o producţie în bandă pe măsură ce închidem capacităţile pe bază de cărbune. Aici, România şi-a asumat un plan foarte ambiţios. Ştim cu toţii că, din 2026, ar trebui, conform planului de restructurare a Complexul Energetic Oltenia, să închidem sau să trecem în conservare o bună parte dintre aceste capacităţi. Am fost la Bruxelles pentru a discuta acest calendar (…) Răspunsul final de la Comisie va veni anul viitor, când vom vedea exact, în baza studiului Transelectri-ca, ce vizează adecvanţa sistemului, ce resurse vor fi disponibile României pe toate tipurile de energie şi dacă se va impune prelungirea eventual a acestui calendar de operare a Complexului Energetic Oltenia şi a capacităţilor pe bază de lignit cu un an, un an şi jumătate până ce grupurile de gaz vor putea fi puse în funcţiune. Sunt factori subiectivi care au ţinut de anumite întârzieri în crearea celor trei societăţi de proiect cu trei parteneri privaţi, dar sunt şi factori obiectivi care ţin de timpii îndelungaţi de livrare a unor componente a turbinelor”, a subliniat Burduja.
Oficialul a adăugat că alţi factori ce pot determina prelungirea perioadei de operare a capacităţilor pe bază de lignit ţin şi de disponibilitatea gazului până în 2027, „când ne dorim să vedem proiectul Neptun Deep intrându-şi în pâine şi acele 10 miliarde metri cubi în plus pentru Sistemul Energetic Naţional”. „Discutăm aici şi de proiectul de la Mintia, cea mai important grup pe gaz din Europa, cu 1.700 de megawaţi şi de resursa disponibilă pentru alimentarea acestei capacităţi importante”, a spus demnitarul.
Potrivit ministrului Energiei, „nu putem să discutăm de un mix energetic pentru România fără să discutăm de producţia în bandă”.
„Asta înseamnă şi programul nuclear civil românesc, unde suntem în grafic cu Unităţile 3 şi 4 pentru 2031 – 2032, cu toate celelalte instrumente pe care statul român trebuie să le activeze până atunci. De asemenea, proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni. E o tehnologie nouă. Sunt câteva evoluţii în Statele Unite pe care le urmărim cu atenţie, dar categoric Guvernul României, Ministerul Energiei ne menţinem angajamentul pentru a dezvolta această tehnologie a rectoarelor modulare de mici dimensiuni, ea având potenţial foarte mare pentru a localiza producţia aproape de consum, pentru a putea trece şi pe sisteme de termoficare, de la grupuri pe gaz la SMR-uri. Avem deja un mare avantaj inclusiv faţă de proiectul din Statele Unite: avem platforme care au fost Centrale pe cărbuni, cu toate utilităţile disponibile. Deci, costul unor SMR-uri pe platforma de la Doiceşti sau pe alte platforme – Paroşeni, Valea Jiului sau alte opţiuni – este mult mai mic decât acest cost. Deci mixul viitor: capacitate de producţie în bandă nuclear – gaz, cu gaz drept combustibil de tranziţie, SMR-uri pe termen mediu şi lung şi bineînţeles cât mai multă energie verde, plus partea de stocare despre care am vorbit”, a explicat Sebastian Burduja.
Diana Mitrache
