Salvamontiștii hunedoreni realizează în această perioadă activități de remarcare a traseelor din zonele montane. Astfel, turiștii care vor veni aici vor avea parte de condiții normale și se vor putea orienta corespunzător.
”Acţiuni de remarcare trasee turistice în Masivul Retezat.
Pe lângă acţiunile de patrulări şi permanente estivale din zona montană, salvatorii montani hunedoreni îşi fac timp şi pentru refacerea traseelor turistice montane din arealul deservit …. S-au început refacerea unor porţiuni de trasee între Ohaba de sub Piatra – Cabana Pietrele; Rău de Mori – Râuşor; Pui – Culmea Baleia şi Gura Apei – Platoul Arades”, arată Salvamont Hunedoara.
Marcarea traseelor montane în scopul ghidării turistului este cea mai comună formă de orientare turistică. Marcajul se aplică în special pe trunchiurile copacilor, stânci, sau pe structuri realizate de oameni (ex. stâlpii din golurile alpine). Marcarea traseelor se face, în special, pe copaci sau stânci înalte pentru că marcajul să nu fie acoperit de zăpadă, dar se poate face şi pe pietre/stânci acolo unde relieful nu permite altfel (ex. pe creşte).
Pentru marcarea traseelor montane se utilizează următoarele convenţii:
Marcaj banda verticală – se foloseşte pentru marcarea traseelor principale (a magistralelor), în special trasee de creastă;
Marcaj cruce – se foloseşte pentru marcarea traseelor de legătură;
Marcaj punct – se foloseşte pentru marcarea traseelor circuit (trasee „dus-întors”);
Marcaj triunghi – se foloseşte pentru marcarea traseelor secundare.
Fiecare din marcajele de mai sus poate fi aplicat în una din culorile roşu, albastru, galben, în ordinea importanţei lor.
Marcajele de trasee montane sunt precedate (sau secundate) de indicatoare de direcţie, plăci metalice în formă de săgeată, pe care sunt trecute informaţii utile cum ar fi: direcţia de deplasare spre un obiectiv, timpul de mers până la acesta şi semnul de marcaj. Unele conţin şi informaţii suplimentare cum ar fi semnul şi numărul de telefon al Salvamont sau numărul de telefon al jandarmeriei montane.
Timpul trecut pe indicatoarele de direcţie este calculat în condiţii de mers normale cu pauze de cinci minute după fiecare oră de mers. De cele
mai multe ori timpul trecut pe indicator este compus din două valori (ex. 1 – 1 1/2 ore), cele două valori indica durata în timp a traseului atât pentru turiştii antrenaţi cât şi pentru cei mai puţin antrenaţi.
În drumeţiile montane pot fi observate şi alte marcaje pe copaci. Acestea nu trebuie
confundate cu marcajul turistic, ele fiind de fapt marcaje forestiere. Chiar şi aceste marcaje sunt utile atunci când este
„pierdut” marcajul turistic de aceea cunoaşterea lor este importantă. Marcajele forestiere sunt:
O bandă roşie verticală – marchează limita de parcela forestieră. Se întâlneşte pe picioarele de munte şi coboară, de obicei, către un curs de apă.
Două benzi orizontale roşii separată de una albă (lângă acest marcaj se aplică un număr) –
marcaj de parcele alăturate. Acest marcaj se aplică pe culme sau pe vale.
Litera „H” roşie – marchează limita dintre două ocoale silvice. Acest marcaj se aplica numai pe culme şi separă două bazine hidrografice (cumpănă de ape).
Cunoaşterea reliefului zonei respective şi a marcajelor forestiere poate ajuta turistul să se orienteze cu uşurinţă astfel încât să coboare în siguranţă de pe munte.
Interpretarea corectă a marcajelor turistice este foarte importantă, cu toate acestea ea nu înlocuieşte utilizarea unei hărţi. Se recomandă consultarea prealabilă a topografiei zonei, înaintea pornirii pe traseu.
Monika BACIU
