Noul Plan de management al Parcului Naţional Retezat, include Rezervaţiile Gemenele şi Peştera Zeicului, împreună cu siturile Natura 2000 Retezat şi Munţii Retezat cu o întindere totală de peste 43.528 de hectare.
”La elaborarea Planului de Management a fost folosit ca sursă bibliografică un plan de Management pe care administraţia parcului l-a întocmit în perioada 1999-2003, fiind incluse rezervaţiile ştiinţifice şi siturile Natura care nu au fost acoperite anterior de alte proiecte şi nu au avut un plan de management revizuit”, arată administrația Parcului Național Retezat.
Parcul Național Retezat și ariile naturale incluse sau suprapuse se află în partea de vest a Carpaţilor Meridionali, cuprinzând mare parte din Masivul Retezat – Godeanu, dar și o porţiune din Munţii Ţarcu. Deși cea mai mare parte a Parcului Național Retezat și a siturilor Natura 2000 ROSCI0217 Retezat și ROSPA0084 Munții Retezat se află în județul Hunedoara, suprafața acestora se întinde și în județele Gorj și Caraș-Severin. Parcul Național Retezat se află în cea mai mare parte în judeţul Hunedoara – 94%, fiind delimitat de Depresiunea Haţegului, Munţii Tulişa, Valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest și Valea Râului Mare. O mică parte din suprafața parcului se află pe teritoriile administrative ale judeţelor Caraş – Severin – 4% și Gorj – 2%.
Din totalul celor opt localități cu teritorii în interiorul sitului, patru se află în județul Hunedoara: Uricani, Pui, Râu de Mori și Sălașu de Sus, două sunt în Caraș-Severin: Teregova și Zăvoi și alte două – Tismana și Padeș, în județul Gorj. Trebuie menționat faptul că doar teritoriile extravilane ale localităților menționate se suprapun parțial peste sit, ceea ce face ca prezența umană permanentă – înțeleasă prin amplasarea locuințelor convenționale – să fie redusă, fiind reprezentată doar de structuri turistice – cabane, refugii, pensiuni din staţiunile Râuşor, Gura Zlata, Buta.
Datorită întinderii sale, Parcul Național Retezat interferează geografic și economic cu un număr important de oameni și comunități locale. Comunităţile locale joacă un rol deosebit de important în realizarea obiectivelor de management ale Parcului Național Retezat, cu toate că acestea sunt poziţionate în afara parcului, ele fiind doar proprietare ale unor terenuri din ariile protejate. Suprapunerea parțială a teritoriilor ocupate de aria naturală investigată peste opt unități administrativ teritoriale, face ca aceste localități să fie de interes, chiar dacă unele au teritorii extrem de mici – Teregova, Padeş și Tismana.
Activităţile principale din arealul Parcului Național Retezat sunt legate de agricultură iar spre sud-est, pe Valea Jiului, există localităţi cu specific minier – ca Uricani. În situri sunt prezente însă câteva grupuri de cabane precum cele de la Pietrele, Buta, Cabana de vânătoare de la Lacul Gura Apelor, cabana Gențiana şi refugii montane (Buta, Bucura, Poiana Pelegii şi Zănoaga).
”Planul de management a fost realizat de Administraţia Parcului Naţional Retezat și sintetizează informaţia existentă la data întocmirii acestuia, stabileşte domeniile majore și obiectivele de management, precum și un Plan de acţiune pe următorii 5 ani.
Acest document s-a elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea scopului principal, respectiv conservarea biodiversităţii și protecţia ecosistemelor. Statutul de Parc naţional, ca zonă destinată prioritar protecţiei și conservării valorilor naturale, este cunoscut de majoritatea factorilor interesaţi, din momentul înfiinţării lui în 1935. În planificarea acţiunilor de utilizare durabilă a resurselor naturale, deţinătorii și administratorii de terenuri au ţinut cont, în general, de statutul de parc naţional, respectând în mare măsură principiile de conservare. Planul de management vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil pentru speciile și habitetele de interes național și/sau comunitar care au făcut obiectul desemnării atât a Parcului Naţional Retezat, rezervațiilor naturale 2.494 Gemenele, 2.496 Peștera Zeicului, cât și a siturilor Natura 2000 suprapuse parțial – ROSCI0217 Retezat și ROSPA0084 Munții Retezat”, mai arată documentul.
Monika BACIU
