Pandemia de COVID, mană cerească pentru unii / Huzur pe bani publici şi sănătatea hunedorenilor

DSP Hunedoara a acordat stimulente şi personalului neprevăzut în actele normative. Curtea de Conturi a făcut verificări în privinţa cheltuirii banilor publici pe perioada stării de urgenţă. Din document a reieşit faptul că mai multe Direcţii de Sănătate Publică au plăti ilegal anumite stimulente unor persoane care nu s-au ocupat de combaterea infecţiilor cu noul coronavirus.
Pandemia globală provocată de noul coronavirus a plasat societatea într-o situaţie de incertitudine totală. Lipsa de control şi de instrumente verificate de răspuns a impus măsuri urgente, afectate deseori de improvizaţie. Nu a existat niciun stat al lumii care să poată fi identificat ca model perfect de urmat într-o situaţie similară. Într-un demers de construire a mecanismelor de răspuns la o astfel de criză, doar exemple punctuale, din ţări diverse, pe sectoare diferite, ar putea alcătui un ghidaj concret. România nu a făcut excepţie în acest peisaj global, încercând să gestioneze cu propriile resurse şi cu propria experienţă această criză sanitară. Cetăţenii tuturor statelor au aşteptat, mai mult decât oricând, un răspuns coerent şi solid din partea autorităţilor publice, considerate pilonul central în gestionarea situaţiei de urgenţă. Curtea de Conturi a României, ca instituţie supremă de audit, a urmărit în acţiunile sale să nu compromită eforturile publice comune de răspuns la criză. Instituţia a trebuit să facă faţă, la rândul ei, aceloraşi provocări şi să răspundă corect, transparent şi rapid la aşteptările generale. În acest context, la mijlocul lunii mai, personalul responsabil de audit s-a angajat într-o acţiune amplă de verificare a modului în care au fost cheltuite resursele publice în perioada stării de urgenţă. Declanşatorul acestei acţiuni a fost Parlamentul României, prin Hotărârea nr.4 din 16 aprilie a acestui an. Prin acest act normativ, s-a hotărât ca, în termen de 60 de zile de la încetarea stării de urgenţă, Curtea de Conturi să efectueze un control al modului de gestionare a resurselor publice pentru această perioadă şi să prezinte Parlamentului un raport cuprinzând cele constatate, precum şi concluzii şi propuneri.
”Deşi Ministerul Sănătăţii avea obligaţia de a asigura procesul de elaborare a  procedurilor documentate, respectiv a procedurilor de sistem şi a procedurilor  operaţionale, pentru procesele şi activităţile derulate în cadrul entităţii şi aducerea la cunoştinţă a personalului acesteia, în fapt pentru  situaţia de urgenţă nu a fost întocmită decât o singură procedură operaţională. Au existat situaţii în care, prin neaplicarea riguroasă a legislaţiei specifice sau ca urmare a unei interpretări incorecte a acesteia, s-au aprobat şi plătit cheltuieli privind: – acordarea stimulentului de risc unor angajaţi care nu au fost  implicaţi direct în activităţi de prevenire şi/sau combatere a infectării cu coronavirus COVID-19, în sumă de 25 mii lei (DSP: Alba, Olt, SAJ Neamţ);  ore suplimentare acordate unor categorii de personal neprevăzut în actele normative aplicabile în acest sens în perioada 15.03.2020-15.05.2020. De aceste drepturi salariale suplimentare trebuiau să  beneficieze doar angajaţii care au prestat activităţi specifice prin asigurarea  serviciului de permanenţă în regim de 24/7, prin serviciul de gardă sau chemări de la domiciliu, după caz, aşa cum s-a prevăzut la art.8, alin.(4) din OUG nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei. În fapt, s-au plătit ore suplimentare şi altor  categorii de personal (ex. personal TESA), plăţi  efectuate în afara cadrului legislativ incident, în sumă de 306 mii lei (DSP: Argeş, Botoşani, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Neamţ, Olt şi DSPMB). Au existat situaţii în care orele suplimentare evidenţiate/plătite unor membri ai comitetului director au depăşit orele lucrate conform normei legale de 8 ore/zi, respectiv ajungându-se la 239 ore suplimentare pe luna aprilie 2020 (DSPMB); – majorări salariale prevăzute de Legea nr. 19/2020, acordate în lunile martie”, arată Curtea de Conturi.
Pe judeţe, valorile cele mai mari ale angajamentelor de cheltuieli în domeniul asistenţei medicale, s-au înregistrat la Municipiul Bucureşti (178.517 mii lei), urmat de judeţele Bihor (66.623 mii lei), Timiş (45.188 mii lei), Cluj (43.381 mii lei), Arad (42.216 mii lei), Bacău (41.884 mii lei), Braşov (36.958 mii lei), Suceava (31.638 mii lei), Hunedoara (29.785 mii lei) şi Constanţa (28.923 mii lei). DGASPC Hunedoara a depăşit plafoanele limită pe perioada stării de urgenţă.
Raportul Curţii de Conturi a scos la lumină faptul că DGASPC Hunedoara a plătit mai mult decât ar fi fost normal pentru cazarea şi masa persoanelor izolate din cauza pandemiei de coronavirus.
Astfel, între data de 10 aprilie 2020, când măsura de izolare preventivă la locul de muncă a devenit aplicabilă potrivit Ordonanţei Militare nr. 8 din 9 aprilie 2020 şi data de 28.04.2020, data de intrare în vigoare a HG nr. 329 din 23 aprilie 2020, a existat un vid legislativ în ceea ce priveşte asigurarea finanţării pentru cheltuielile efectuate de autorităţile administraţiei publice locale cu alocaţia de hrană şi cu indemnizaţia de cazare pentru personalul din serviciile sociale publice aflat în izolare preventivă la locul de muncă.
Două astfel de depăşiri au fost identificate de inspectorii financiari, unul fiind chiar la o instituţie din subordinea CJ Hunedoara.
”Astfel de depăşiri s-au identificat la UATM Miercurea Ciuc – Centrul Social Adăpostul de noapte (35,97 lei/zi/pers alocaţie de hrană), DGASPC Hunedoara (55 lei/zi/pers alocaţie de hrană şi 150 lei indemnizaţie de cazare”, arată Curtea de Conturi.  Potrivit legilslaţiei, ”Valoarea nominală a alocaţiei de hrană şi a indemnizaţiei de cazare, pentru personalul serviciilor sociale publice, aflat în izolare la locul de muncă, suportate din sumele transferate din fondul de rezervă, precum şi modalitatea de decontare a acestora au fost stabilite prin HG nr. 329/23.04.2020 (cu intrare în vigoare din data de 28 aprilie 2020). Actul normativ de mai sus, prevede în mod expres, că valoarea alocaţiei de hrană, pentru personalul izolat preventiv la locul de muncă, este în cuantum egal cu cea stabilită pentru beneficiarii serviciilor sociale conform prevederilor HG nr. 903/2014, privind stabilirea nivelului minim al alocaţiei  zilnice de hrană pentru consumurile colective din instituţiile şi unităţile publice şi private de asistenţă socială destinate persoanelor adulte, persoanelor adulte cu dizabilităţi şi persoanelor vârstnice, respectiv 16,6 lei/zi/pers. Tot potrivit acestui act normativ, valoarea indemnizaţiei de cazare este de maximum 90 lei/zi pentru fiecare persoană şi se acordă unităţilor administrativ-teritoriale care au pus la dispoziţia furnizorului de servicii sociale spaţii de cazare. Anterior, după apariţia Ordonanţei militare nr. 8/10.04.2020, unităţile administrativ-teritoriale au încheiat contracte pentru prestări servicii de cazare şi prestări servicii de asigurare a hranei cu o serie de furnizori, prin achiziţie directă, astfel încât, la momentul publicării HG nr. 329/2020 în 28 aprilie 2020, contractele erau în derulare şi au continuat în condiţiile încheiate iniţial, deşi Hotărârea Guvernului stabilea anumite plafoane pentru indemnizaţia de cazare şi alocaţia de hrană”.
Cosmin BACIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.