Incredibil! Oficial, avem vreo 40 de consumatori în Hunedoara

Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Hunedoara și procurorii DIICOT-Biroul Teritorial Hunedoara au desfășurat multiple percheziții și, numai în aprilie 2025, au avut loc peste 20 de astfel de acțiuni într-un dosar ce viza traficanți de droguri.
Pe, de altă parte, pe tot parcursul anului trecut, s-a înregistrat o tendință îngrijorătoare în rândul tinerilor, care consumă substanțe interzise de lege.

În iulie 2025, șase persoane cu vârste cuprinse între 19 și 22 de ani au fost anchetate pentru trafic de droguri de risc și constituirea unui grup infracțional organizat. Statisticile oficiale, însă, arată că, la spital au ajuns foarte puțini consumatori. Dar medicii recunosc că acesta este doar vârful unor statistici ce niciodată nu au fost întocmite, pentru că sunt greu de controlat.
„Avem datele statistice cu persoanele care ajung la unitățile de primire urgențe ale unităților sanitare cu paturi. Cei care au ajuns în spitalele din județul Hunedoara prezentau semne simptome ale consumului de substanțe psihotrope. Acestora li s-au făcut și teste pentru a se vedea dacă sunt pozitive sau nu. Pentru anul 2025, au fost 201 de prezentări, din care au ieșit 44 de teste pozitive. Părerea colegilor medici este că acestea reprezintă vârful unui iceberg al persoanelor dependente. Asta, pentru că, la UPU, ajung doar cei care se simt foarte rău și nu cei care sunt consumatori și dependenți. Asta înseamnă că au luat o supradoză și riscurile, în cazul lor, era foarte mari”, a spus dr. Cecilia Birău, purtător de cuvânt al DSP Hunedoara.
Dar poliția vine și completează tabloul și nu e săptămână ca polițiștii de la rutieră să nu depisteze, în trafic, conducători auto care ies pozitiv la testele antidrog.
Pe parcursul anului trecut, în Hunedoara, au fost destructurate mai multe rețele locale. De exemplu, în noiembrie 2025, trei persoane cu vârste de 19, 28 și 48 de ani au fost reținute pentru trafic de droguri.
Datele menționate de experții antidrog, în martie 2025, indicau faptul că peste 18% dintre tinerii din zonă au consumat droguri cel puțin o dată.

Statisticile europene, doborâte de adolescenții români

Ministerul Educației a publicat un raport din care reiese că, la finalul anului trecut, 6% dintre adolescenți au declarat că au consumat cel puțin o dată o substanță ilicită, cel mai frecvent canabis. La nivel european, 13% dintre adolescenții europeni au consumat cel puțin o dată în viață un drog ilicit, cel mai frecvent canabis (12%), urmat de ecstasy și amfetamine/metamfetamine. Intervievații consideră că substanța cea mai ușor de procurat rămâne canabisul (26% la nivel european, 14% în România), pe locul doi se află cocaina (13% la nivel european, 9,7% în România), iar pe locul trei se află tranchilizantele fără prescripție medicală (19% media europeană, 8,8% în România).
Nu lipsesc datele privind consumul de alcool: 81% dintre adolescenții români au recunoscut că au consumat alcool cel puțin o dată în viață, iar 41% au consumat alcool în ultimele 30 de zile. Media UE este de 73% adolescenți care au recunoscut că au consumat alcool cel puțin o dată în viață.
26% dintre adolescenții de 15-16 ani au fumat țigarete din tutun în ultimele 30 de zile, în timp media europeană este de 18%. România este pe locul 4 în Europa. Conform datelor ESPAD în România, Bulgaria și Italia au declarat un consum zilnic de țigări mai mare la fete decât băieții.

Agenția Antidrog s-a desființat

Din păcate, circuitul dependenților prin spitale se oprește brusc, după episoadele de la urgență, Consumatorii nu pot fi obligați să se trateze și, majoritatea, nici nu vrea.
Și, și dacă ar vrea, sunt prea puține șanse să ajungă unde trebuie.
Desființarea Agenției Naționale Antidrog de la Ministerul Afacerilor Interne și crearea unui comitet interministerial și intersectorial la Secretariatul General al Guvernului este discutabilă pentru că, deși a trecut un an de la înființarea acestei noi structuri, până acum nu a făcut nimic semnificativ.
„Nici până acum nu s-a întrunit, nici până acum nu are un regulament bătut în cuie și practic această agenție, care se ocupă cu politicile la nivel național, nu și-a arătat prezența, iar trecerea zonei de prevenire la centrele de sănătate mintală, de județene, nu cred că este o soluție, având în vedere faptul că sunt necesari foarte mulți specialiști. Specialiștii nu sunt formați, nu sunt școliți pentru așa ceva. Se încearcă acum anumite profiluri, se fac anumite materii, anumite facultăți și deci va mai dura cel puțin cinci, șase ani. Cred că desființarea agenției de la Ministerul Afacerilor Interne în condițiile în care aveau eficiență discutabilă este de pus pe tapet la ora actuală, pentru că la Ministerul Afacerilor Interne, cel puțin până acum, există o diferență – era mai multă disciplină și erau specialiști care erau implicați’, a spus Cătălin Țone, fost ofițer antidrog, citat de AGERPRES, într-un interviu publicat acum două zile.
România are aproximativ 12.000 de paturi în cele 37 de spitale de psihiatrie din țară. Cel mai tânăr pacient ajuns aici cu probleme legate de consumul de droguri avea la internare 11 ani și 9 luni.
Costurile lunare pentru „internarea” într-un centru rezidențial privat de reabilitare ajung în jur de 400 de euro, fiind oferite cazarea, mesele și terapia.

Diana Mitrache

foto ilustrativa