Imobiliarele scot la iveală ruptura economică dintre județele României. Ce se întâmplă în județul Hunedoara

Piaţa imobiliară din România a închis anul 2025 pe un trend descendent, cu o scădere de 5,4% a volumului total de tranzacţii faţă de 2024. Datele oficiale ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) arată că au fost tranzacţionate 159.879 de unităţi, comparativ cu 168.960 în anul anterior.

Dincolo de această contracţie generală, cifrele dezvăluie însă o problemă mult mai profundă: polarizarea extremă a pieţei imobiliare la nivel judeţean.
În tot mai multe judeţe, viaţa economică şi imobiliară s-a retras aproape complet în municipiul reşedinţă, în timp ce oraşele mici şi comunele par să fi ieşit definitiv din circuitul investiţiilor şi al interesului rezidenţial.
Cel mai elocvent caz este Brăila, judeţ care în 2025 a ajuns la un nivel critic de centralizare. Din cele 879 de tranzacţii imobiliare înregistrate în perioada mai–decembrie, nu mai puţin de 843 au avut loc în municipiul Brăila. Procentual, acest lucru înseamnă că 95,9% din întreaga piaţă imobiliară a judeţului se concentrează într-un singur oraş.
Restul judeţului – zeci de localităţi urbane şi rurale – a generat, cumulat, doar 36 de tranzacţii într-un an. Practic, în afara municipiului reşedinţă, piaţa imobiliară este aproape inexistentă, un indicator clar al unei economii locale slabe şi al lipsei de perspective pentru zonele periferice.
La polul opus se află judeţul Hunedoara, care contrazice tendinţa naţională de hipercentralizare. Aici, municipiul reşedinţă Deva concentrează doar 25,5% din totalul tranzacţiilor imobiliare judeţene.
Cu alte cuvinte, aproape 75% din activitatea imobiliară are loc în alte oraşe şi localităţi din judeţ. Este un semnal rar într-o Românie în care, de regulă, municipiul reşedinţă ajunge să „absoarbă” aproape tot interesul pieţei. Hunedoara demonstrează că o piaţă distribuită este posibilă chiar şi într-un judeţ marcat de reconversii economice dificile în ultimele decenii.
Două Românii imobiliare
Harta tranzacţiilor imobiliare din 2025 conturează tot mai clar existenţa a două Românii distincte din punct de vedere economic şi rezidenţial. Pe de o parte se află judeţele ultra-centralizate, în care municipiul reşedinţă acaparează aproape întreaga piaţă imobiliară. Brăila, cu o pondere de 95,9% a tranzacţiilor realizate în oraşul principal, este urmată de Giurgiu (90,7%), Arad (90,9%) şi Satu Mare (85,5%), judeţe în care ieşirea din municipiul reşedinţă echivalează, practic, cu ieşirea din piaţa imobiliară.
La celălalt capăt al spectrului se regăsesc judeţele cu o piaţă imobiliară distribuită, unde activitatea economică şi rezidenţială este susţinută de mai multe centre urbane. Hunedoara, cu doar 25,5% din tranzacţii concentrate în municipiul reşedinţă, reprezintă una dintre cele mai clare excepţii de la modelul centralist, în timp ce Ilfovul confirmă aceeaşi tendinţă prin rolul major jucat de oraşe secundare precum Buftea sau Popeşti-Leordeni.

Monika BACIU
FOTO: Ziarul Financiar