Criză acută de medici de familie în județul Hunedoara

Deficitul de medici de familie din județul Hunedoara a atins un nivel îngrijorător. Conform datelor oficiale ale CNAS, la data de 30 iunie 2025, nu mai puțin de 33 de localități se confruntă cu un deficit total de 57 de medici de familie, iar în unele zone situația este critică — locuitorii nu au acces la niciun cabinet sau punct de lucru medical.

14 localități fără medic de familie și fără punct de lucru

Printre cele mai afectate comunități se numără Bătrîna, Bulzeștii de Sus, Bunila, Lelese, Vorta, Bănița, Burjuc, Lăpugiu de Jos, Lunca Cernii de Jos, Luncoiu de Jos, Mărtinești, Tomești, Turdaș și Zam. În aceste 14 localități, populația este complet lipsită de servicii medicale primare, ceea ce obligă locuitorii să parcurgă zeci de kilometri până la cea mai apropiată unitate medicală.

Alte 7 localități au doar puncte de lucru medicale

Există și localități unde, deși nu există medici titulari, funcționează puncte de lucru, menținute de cadre medicale din alte comune. Este cazul localităților Cîrjiți, Toplița, Clopotiva, Totești, Blăjeni, Răchitova și Beriu. Chiar și așa, accesul la consultații este limitat, iar programul redus face ca asistența medicală de bază să fie insuficientă.

Orașele mari nu sunt ocolite de criză

Deficitul nu afectează doar zonele rurale. Chiar și orașele mari din județ se confruntă cu lipsa personalului medical, astfel că municipiul Vulcan are nevoie urgentă de 6 medici de familie, Hunedoara – de 5 medici, Lupeni – de 3 medici, Călan, Deva și Uricani – de câte 2 medici fiecare.
De asemenea, localitățile Burjuc, Certeju de Sus, Lăpugiu de Jos, Vețel, Vorta și Zam au nevoie de câte un medic de familie pentru a acoperi nevoile populației.

Fenomenul migrației și îmbătrânirea medicilor agravează situația

Specialiștii din domeniul sănătății avertizează că deficitul tot mai mare de medici de familie este cauzat de mai mulți factori: migrația tinerilor medici către orașe mari sau în străinătate, îmbătrânirea personalului medical existent și lipsa atractivității posturilor din mediul rural. În multe comune, condițiile de lucru și infrastructura medicală sunt minime, iar numărul pacienților înscriși pe liste scăzut, ceea ce face dificilă menținerea unui cabinet.