Italienii au venit în Valea Jiului pentru a munci -

Începând cu anii 1860, un flux semnificativ de locuitori din nordul Italiei s-a stabilit în România, contribuind esențial la dezvoltarea infrastructurii feroviare și civile în regiuni precum Banat, Moldova și Valea Jiului. Aici a existat un nucleu închegat, iar oamenii locului, momârlanii, i-au primit și i-au integrat. Sunt aici și acum, iar alții au revenit să își caute rudele, ori chiar susțin încă proiecte precum Casa Pollicino.

Totul a început odată cu lucrările la calea ferată Simeria – Petroșani, care înainta prin relieful dificil al trecătorii Merișor-Bănița, lucru ce a impus aducerea unor specialiști de elită. Firma fraților Martina Giovanni a mobilizat peste 3.000 de cioplitori în piatră și zidari din Italia, care au ridicat adevărate monumente de inginerie. Printre acestea se numără și viaductul Gritti, o construcție impunătoare de aproape 60 de metri lungime, suspendată la o înălțime de 26 de metri. Numele său omagiază măiestria maistrului italian care a coordonat lucrarea, fixând stâlpii podului pe piloni adânci de peste 5 metri pentru a învinge terenul alunecos. Aceste structuri, alături de ‘tunelul mare’ de la Bănița (617 m) și cascada spectaculoasă a Comărnicelului, transformau traseul într-o demonstrație de forță și precizie a școlii italiene de construcții.

Comunitatea italiană a fost în sărbătoare la Petroșani, în aceste zile. „În urmă cu 10 ani, am avut ideea de a organiza prima ediție a simpozionului Multiculturalism în Valea Jiului, ediție care s-a intitulat „Lampa”, că așa este, toată lumea umblă după lumină. Acum, suntem doar la ediția a 7-a, deoarece 3 ediții nu au avut loc, din cauza pandemiei. Acum suntem la minoritatea italiană. Am celebrat și minoritatea germană, maghiară și poloneză și vom continua cu toți cei care sunt în Valea Jiului”, a spus Sorin Constantin Burian, organizatorul evenimentului.
„Prin acest simpozion noi urmărim să readucem la lumină istoria celor care, dincolo de construcțiile din piatră, de săparea tunelurilor în munte, sau exploatarea lemnului, au creat o punte de legătură între localnici și cei veniți din afara țării. Italienii sunt cei care, plecând de acasă, au găsit un alt acasă, unde s-au statornicit, contribuind astfel la dezvoltarea Văii Jiului. Din 1870 a fost cea mai mare afluență de italieni, spre Valea Jiului. Veneau în căutare de locuri de muncă, dar, plăcându-le aici și fiind foarte bine primiți de localnici, având în vedere faptul că limbile erau asemănătoare, la fel ca și tradițiile, pe alocuri, mulți și-au creat aici familii și au rămas pentru totdeauna. Nu se spune în cărțile de istorie, dar, aici, în 1868, muncitorii de la firma Martina, cam 3000 de oameni care au lucrat la linia de cale ferată Simeria- Petroșani, au declanșat prima grevă din zona noastră. Încă nu erau formate sindicatele, dar italienilor nu le-au convenit atunci condițiile de muncă. Vorbim despre regimul austro-ungar, care, deopotrivă, români, italieni, erau exploatați, iar munca lor nu era apreciată și ei erau umiliți”, a explicat și coordonatorul ediției cu nr 7 al acestui simpozion.
„Noi am rămas foarte puțini, dar păstrăm tradițiile și steagul nostru reprezentativ. Imediat după anii 90, au revenit italienii în Valea Jiului, ca să îi caute pe cei ce veniseră aici, din zona Beluno, la muncă, înainte de 1900 și imediat după. Ne-au găsit și de aici am pornit colaborarea. Am întemeiat Familia Jiu- Piave, iar pe baza acestei asociații s-a făcut înfrățirea dintre Petroșani și Ponte Nelle Alpi, iar de aici Pollicino”, ne-a spus și Bella Mârza Olivier, președinta Asociației Jiu-Piave.
„Îi luăm în seamă și ei doresc să continue și să se vadă cu noi. îi felicit și sperăm să fie mereu astfel de evenimente”, a conchis Mariana Ghioc, viceprimarul municipiului Petroșani.