Poluarea cu plastic a apelor, cercetată la INCD INSEMEX Petroșani
Trei cursuri de apă din estul Văii Jiului au fost verificate și analizate, din punctul de vedere al poluării cu plastic. Vorbim despre Jieț, Maleia și, desigur, Jiul de Est. Un studiu privind calitatea apelor de la noi a fost finalizat în ultima lună a anului trecut, iar raportul arată că, deși vorbim despre niște ape aflate nu departe de izvoare și care traversează mici comunități, în apă se regăsesc particule de plastic ce pot dăuna atât florei și faunei, dar și oamenilor.
„Analiza microplasticelor din râul Maleia a relevat o predominanță a particulelor din gama 25-50 μm, cu un număr semnificativ de particule de PET, LDPE și HDPE. În acest interval de dimensiune, s-au observat aproximativ 7 particule pentru fiecare grup de 25-50 μm. PET a fost cel mai frecvent întâlnit, urmat de LDPE și HDPE. Aceste particule sugerează surse de poluare diversificate, care includ atât activitățile industriale, cât și utilizarea de produse plastice în zona respectivă. În ceea ce privește analiza probelor prelevate din râul Jiet, nu au fost identificate microparticule de plastic, ceea ce sugerează că, în zona respectivă, poluarea cu microplastice este fie extrem de redusă, fie inexistentă, cel puțin în punctul de prelevare selectat pentru această cercetare. Acest lucru poate fi explicat prin caracterul predominant al activităților agricole la microscală din zonă, care, în mod obișnuit, nu generează o cantitate semnificativă de microparticule de plastic comparativ cu alte tipuri de activități industriale”, arată studiul INCD INSEMEX Petroșani, coordonat de dr. inginer Angelica Găman.
Cercetătorii care au luat probele și le-au analizat susțin că microplasticele sunt prezente într-o varietate de produse, de la produse cosmetice la îmbrăcăminte sintetică, cauciuc, pungi și sticle de plastic. Multe dintre aceste produse pătrund ușor în mediu din cauza reciclării necorespunzătoare a deșeurilor. Și, ceea ce este mult mai grav este că aceste particule pot rămâne în apă sute de ani și pot afecta planeta pe termen lung. „Studiile de specialitate au arătat că microplasticele au fost găsite în tractul digestiv și țesuturile diferitelor animale marine nevertebrate, inclusiv crustacee precum crabii. Este posibil ca peștii și păsările să ingereze microplastice care plutesc pe suprafața apei, confundând bucățile de plastic cu alimente. Ingestia de microplastice poate determina speciile acvatice să consume mai puține alimente și, prin urmare, să aibă mai puțină energie pentru a îndeplini funcțiile vieții și poate duce la toxicitate neurologică și reproductivă. Deșeurile de plastic degradate pot afecta în mod direct oamenii prin consumul indirect (prin consumul de plante și animale) și prin perturbarea diferitelor mecanisme hormonale”, mai arată studiul INCD INSEMEX Petroșani.
Cercetătorii, care au studiat fenomenul de la noi, spun că în cazul râului Jiul de Est, principalele surse potențiale sunt asociate cu descărcările domestice și agricole din arealul Petroșani–Petrila, precum și cu aportul afluenților Maleia și Jieț, care colectează microplastice din gospodării și terenuri rurale.
Ce ar trebui să facem? Specialiștii spun că ideal ar fi să nu mai aruncăm plastice în apă și, ca să evităm îmbolnăvirile, apa ar trebui filtrată. „Tehnologiile avansate în domeniul depoluării mediului acvatic (râuri) de microplastice, se axează pe aplicarea nanomaterialelor funcționalizate și a sistemelor de filtrare cu membrane de înaltă performanță, capabile să rețină și să separe particulele la dimensiuni nanometrice”, susțin oamenii de știință, care sunt gata să dea o mână ajutor pentru că au prezentat standarde de monitorizare, pârghii/ politici și o agendă de cercetare pentru reducerea riscurilor asociate microparticulelor, care să fie scalabilă și echitabilă.
Diana Mitrache
