Rentabilitatea Complexului Energetic Valea Jiului, inexistentă

cevj

 

Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ) a închis anul 2024 cu pierderi record și cu cei mai slabi indicatori de rentabilitate din ultimul deceniu, confirmând dificultățile profunde ale unui sector aflat în plină tranziție și presiune financiară.

Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a coborât dramatic la –0,42% în 2024, de la un nivel pozitiv de 9,55% în 2022. Acest declin abrupt arată că societatea nu mai reușește să genereze profit pentru acționari, în ciuda injecțiilor masive de fonduri publice.
Rentabilitatea activelor (ROA) confirmă același trend negativ: –0,32% în 2024, față de 5,64% în 2022. Practic, fiecare leu investit în activele companiei generează acum pierdere.

Marja netă a profitului: cel mai slab nivel din ultimii patru ani

Marja netă a profitului a atins un nivel critic în 2024, coborând la –90,33%, un colaps față de anii anteriori. CEVJ cheltuiește astfel aproape un leu și zece bani pentru a obține un leu venit – un raport care pune sub semnul întrebării sustenabilitatea oricărei operațiuni viitoare.
Marja brută a profitului din exploatare rămâne, ca în anii precedenți, la 0%, semn al unei activități productive care nu reușește să genereze valoare adăugată.

Cifra de afaceri s-a prăbușit, reducând capacitatea de autofinanțare

Cifra de afaceri a scăzut dramatic la 112 milioane de lei, reprezentând o reducere de peste 50% față de 2023. Acest declin adâncește vulnerabilitatea companiei, în condițiile în care veniturile din exploatare sunt tot mai mult înlocuite cu subvenții.
Rata de creștere a cifrei de afaceri a înregistrat în 2024 un minus istoric de –143%, contrastând violent cu evoluția pozitivă din 2021 (+41%).
Rata de creștere anuală a profitului arată cel mai sever recul din istoria companiei: –11.564% în 2024. Comparativ cu scăderea deja abruptă de –87,7% din 2022, indicatorii arată o erodare accelerată a eficienței, pe fondul blocajelor structurale, al obligațiilor istorice și al costurilor fixe ridicate.
Subvențiile de stat – aproape 198 de milioane de lei numai în prima jumătate a anului 2024 – reprezintă acum principalul pilon al funcționării CEVJ. Cu toate acestea, injecțiile financiare nu reușesc să stabilizeze situația operațională: activele nete se reduc, costurile cresc, iar indicatorii de rentabilitate se adâncesc în zona roșie.
Prognozele arată că în 2025 veniturile ar putea scădea cu încă 34%, în timp ce cheltuielile vor crește cu 11%. În aceste condiții, rentabilitatea ar putea înregistra noi minime, în pofida reducerilor de personal și a tăierilor de costuri implementate în ultimul an.
Monika BACIU