Hidrocentralele de pe Jiu, oportunități și opoziții
Se vorbește despre punerea în funcțiune a hidrocentralelor de pe Jiu. Iar dacă unele voci spun că ar fi în defavoarea noastră, ca țară, să nu profităm de energia verde, altele, care vin din sfera ONG-urilor, susțin că nu ar trebui puse în funcțiune.
Plătim a doua cea mai scumpă energie electrică din Europa și ar trebui să ne folosim de avantajele reliefului. Cel puțin asta spun specialiștii de la Universitatea din Petroșani, care fac astfel de calcule de eficiență de aproape două decenii. „Energia produsă de apă e cea mai ieftină și de departe, cea mai ecologică sursă de producere a energiei. Deci, obținem acest kWh cu condiții financiare foarte bune și o hidrocentrală presupune și cheltuieli cu mentenanța reduse. Eu zic că nu există, până acum, cu excepția fuziunii nucleare, o soluție de a produce energie, mai ieftin”, spune prof univ dr Codruț Petrilean, prorector, dar și auditor energetic cu experiență de două decenii.
În tot acest timp, de când a reapărut posibilitatea de a porni aceste hidrocentrale din Defileul Jiului, ONG-urile au reacționat, pe motiv că ar dăuna mediului. Ori specialiștii spun că și acest lucru este un mit. „Sigur că nu trebuie să ne batem joc de natură și de ceea ce lăsăm generațiilor care vin după noi, dar să nu uităm că nu putem fi noi o țară cu dealuri, munți, care să fie importatoare de energie. Avem al doilea cel mai mare preț din Europa, la energie electrică. Cum se explică acum că, în Polonia, Ungaria, țări unde predomină câmpiile, au preț mai bun la energie?”, mai spune profesorul universitar Codruț Petrilean.
Mai multe ONG-uri din zona Văii Jiului au trimis ministrului Mediului o scrisoare deschisă în care spun că, „acest plan, în forma actuală, trebuie revizuit pentru a reflecta cu adevărat obiectivul de protejare a valorilor naturale ale Parcului Național Defileul Jiului și ale Râului Jiu, unul dintre ultimele cursuri de apă montane nefragmentate din România și, de asemenea, un simbol al identității ecologice și culturale a Văii Jiului”, scriu cei din Coaliția Valea Jiului Implicată, Valea Jiului Society, prin Adina Vințan.
În scrisoare se spune că amenajarea hidrotehnică ar produce „daune ireversibile ecosistemului și biodiversității râului, ar distruge habitate naturale valoroase și ar reduce drastic debitul de apă, afectând nu doar fauna acvatică, ci și viața socială și economică a comunităților locale. În plus, ar compromite potențialul turistic și recreativ al Defileului Jiului, bazat pe un râu natural, accesibil și protejat”.
Scrisoarea poate fi consultată aici: https://www.valeajiuluiimplicata.org/scrisoare-deschisa-in-legatura-cu-planul-de-management-al-parcului-national-defileul-jiulu/?fbclid=IwY2xjawN6lB9leHRuA2FlbQIxMQBzcnRjBmFwcF9pZBAyMjIwMzkxNzg4MjAwODkyAAEeQlBAHCLYLb3SjSz0Xj3-5WJyt5E4wciHJ6NiCkim5-B4OGdHDYvXao3CVP8_aem_7IVhSDGzkyMSBhzGFMo9VA
Dar toate acestea par a fi contrazise tocmai de cei care au în grijă protejarea apelor. „Nu este o problemă, chiar e binevenită această investiție. Am spus de nenumărate ori, debitul râului Jiu, după confluența celor două cursuri, este de aproximativ 20 mc/s. În perioada secetoasă, ajunge și la 3 – 4 mc/s. Vara asta am avut și sub 4. Dacă s-au pori hidrocentrala, ar fi obligați să lase debitul de servitute de 7 mc/s, chiar 8. După un calcul simplu, noi, în perioada secetoasă, avem un debit mult mai mic, decât debitul pe care l-ar lăsa această investiție. Nu afectează nici fauna, absolut nimic legat de partea de biodiversitate. Dacă mă întrebați pe mine, eu consider oportună această investiție”, a explicat Sorin Corici, șeful Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu.
Diana Mitrache
foto ilustrativa
