Henț cu mâna
RESPECT PENTRU VETERANI
de Genu TUȚU

Deși nu am practicat acest sport niciodată, i-am admirat și apreciat întotdeauna pe acești oameni, care începând cu anul 1971, au avut ambiția să se întâlnească mereu pe pârtiile de schi din Parâng și Straja, sub denumirea de Cupa Veteranilor.
O perioadă de timp le-am fost mereu în preajmă-vreo șapte ani….- împărtășind cu ei în Straja momentele de premiere și după concurs, acolo în căldura cabanei Montana.
I-am admirat întotdeauna, pentru exuberanța și perseverența lor, despre modul în care au crezut mereu în pasiunea lor. Chiar dacă ulterior au ales alte opțiuni, eu rămân la acea imagine a bucuriei lor, la revederea de fiecare dată cu colegii de concurs din toată țara. E o bucurie să constat, iată, că după mai bine de o jumătate de veac, ei se vor reîntâlni din nou, undeva în martie, în amintirea primei ediții, din februarie 1971.

Î NCEPUTUL
În luna mai 1970, la Lupeni se formează un grup de inițiativă, în vederea organizării unei competiții de schi alpin și schi fond în Masivul Straja din Munții Vâlcanului.
Cei care pun bazele acestui grup sunt: Adrian Napău, Ion On, Gheorghe Lupaș, Anton Dobner, Adalbert Kato, Simion Cioflică și Petru Ambruș. Din inițiativa lui Ion On, la vechea cabană Straja, s-a hotărât ca această competiție să poarte numele de CUPA VETERANILOR.
Astfel, în februarie 1971 are loc prima ediție, la concurs participând zece concurenți veterani, cu criteriu de vârstă peste 35 de ani, pe categorii din cinci în cinci ani. Dacă la prima ediție au fost doar schiori veterani din Lupeni, la cea de-a doua ediție în 1972, au fost invitați și cei din Petroșani, Vulcan, Petrila și Aninoasa.
La ediția din 1975, a crescut numărul de invitați și cu alți veterani din afara Văii Jiului, din Deva, Arad, Reșița, Hunedoara, Cluj, Predeal, la categoria peste 60 ani câștigând (din 45 participanți), Ilie Munteanu din Predeal.
De menționat că în acel an 1975, competiția s-a desfășurat în Masivul Parâng, pe pârtia de la I.E.F.S.
Printre pionerii Cupei Veteranilordin anii ′70 îi amintim pe Aron Peter, Zoltan Ușurelu, Ladislau Boroș, Iosif Grozoni, Alexandru Fodor, Nuțu Muntean, Ionel Morar, Iosif Racolța, Terezia Káto (Lupeni), Ionel Moraru, Viorel Străuț, Dumitru Bârlida (Petroșani), Leonte Stoica, Nicolae Lic, Ladislau Kraus (Vulcan), Ion Sân (Paroșeni), Vasile Magheru (Aninoasa).

L A DRUM, SPRE MUNTE, CUM S-O PUTEA…
Cei care ajung acum în stațiunea Straja, cu greu își pot imagina metodele de transport din anii ′70- ′80 ai veacului trecut, când pe un „drum de țară”, puțin mai lat decât o potecă, trebuia să ajungă la cabana Straja, centrul acțiunilor de munte și implicit la pârtia de schi din apropiere.
Dacă în anii ′70 toate materialele necesare în munte erau transportate cu atelaje trase de cai, un deceniu mai târziu s-a trecut la mijloace motorizate, tractorul și sania-remorcă fiind un adevărat confort! Aici erau încărcate claie peste grămadă, alimente, lăzi cu băutură, echipamente de schi și binențeles, oamenii muntelui, pasionații de schi.
După 1980, competiţia are deja rezonanţe la nivel naţional. Sunt 2-3 zile, cu program bine stabilit, astfel că la cea de-a 11-a ediţie (2-4 aprilie 1982) se va implica şi Consiliul Municipal pentru Educaţie Fizică şi Sport Petroşani – C.M.E.F.S.-, care readuce concursul în Masivul Parâng, unde singurele cabane din zonă I.E.F.S. şi Rusu, devin gazde ospitaliere.
Ediţia a 12-a (1-3 aprilie 1983) revine în Straja ea desfăşurându-se „sub blazonul strălucitor al entuziasmului tinereţii fără bătrâneţe”, aşa cum se precizează în invitaţia program. De data asta, treabă serioasă, cu o comisie de organizare formată din 25 de persoane, în frunte cu Viorel Faur, prim-secretar al Comitetului Municipal al P.C.R.şi o serie de vicepreşedinţi şi responsabili cu propaganda sportivă, transport auto, financiar, pârtie şi arbitraj, gospodărire, etc. Cazarea şi masa, la motelul Valea de Peşti, concursul la Straja.
Ediţia a 13-a (9-11 martie 1984) revine în Parâng, având un Comitet de Onoare şi unul de organizare (preşedinte Dorin Borza), gazdă fiind Cabana Rusu.
Apare şi un imn al schiorilor, scris de actorul Liviu Oros, „Cântecul munţilor”, un împătimit al concursurilor de schi, participant la Cupa Veteranilor.