Prima bisericã din Petrosani a împlinit 130 de ani

Credinta a fost principalul liant al comunitãtii din Valea Jiului dintotdeauna, însã, prima bisericã în care s-au rugat enoriasii de aici a fost una romano-catolicã. Dupã deschiderea liniei ferate, odatã cu începerea exploatãrii cãrbunelui, zi dupã zi crestea numãrul populatiei, a celor care se stabileau în aceastã zonã pentru a-si câstiga pâinea.
Totodatã a crescut si numãrul catolicilor. Pentru aceastã comunitate a fost înãltatã Biserca romano-catolicã Sfânta Varvara, a doua bisericã din municipiul PetrosaniLa finele sãptãmânii trecute, aceasta a fost în sãrbãtoare, pentru cã urmasii celor ce au ctitorit-o s-au adunat sã celebreze 130 de ani.
Comunitatea Vãii Jiului a marcat 130 de  când a fost construitã prima bisericã catolicã din acest loc. Este vorba despre cea denumitã Sfânta Varvara, de rit romano-catolic, iar evenimentul a fost unul ce a adunat. sâmbãtã la Petrosani, reprezentanti ai bisericilor înfrãtite din Germania si Ungaria.
„Prima bisericã ce a fost construitã în Vale a fost Biserica romano-catolicã Sfânta Varvara din Petrosani, acum 130 de ani. Acum am sãrbãtorit acest jubileu. A fost o liturghie solemnã, la care au participat episcopul auxiliar de Alba Iulia Tomas Joszef si preotii romano-catolici din Valea Jiului si câte o delegatie de la parohiile din Varpalota si din Germania”, a spus Janos Szasz, preotul ce slujeste acum la Biserica Catolicã Sfânta Varvara din Petrosani, cea mai veche bisericã de la noi si, de-a lungul anilor, a avut mereu mii de credinciosi care au venit sã se roage aici. Asta si pentru cã în zonã locuiau oameni ce au proveneau din mai toate colturile Europei, ca sã exploateze cãrbunele.
„În Vale, mereu a variat numãrul credinciosilor. Dacã ne uitãm la statistici, dupã 1870 a început viata minierã în zonã si atunci a fost adusã si calea feratã, iar din anii aceia erau cam 14 nationalitãti din fiecare colt al monarhiei, adusi fiind sã lucreze ca mineri. Apoi prin 1890 erau cam 3.000 de credinciosi romano-catolici, pentru ca, la începutul anului 1900 sã fie peste 5.000 si atunci erau si proiecte ca sã mãreascã suprafata bisericii, dar a venit Primul Rãzboi Mondial si au întrerupt planul. Mereu au fost între 2.000 si 5.000 de romano-catolici si acum sunt cam 2.500 de credinciosi care apartin acestei parohii”, a mai adãugat preotul de la aceastã bisericã.

Slujba a avut loc sâmbãtã de la ora 17,00, când a avut loc liturghia. Cei 130 de existentã ai bisericii în zona noastrã au fost astfel marcati solemn, iar credinciosii n-au lipsit nici ei. Credinta îi uneste pe oameni, iar la Petrosani comunitatea localã este formatã din mai multe etnii. Cu totii au convientuit în bunã întelegere.
“Este un moment important pentru comunitatea noastrã. Se împlinesc 130 de ani de la sfintirea acestei biserici, practic este a doua bisericã ca vechime în Petrosani si este foarte important sã marcãm aceste momente astfel încât nu cred cã sunt foarte multe localitãti în zona noastrã care sã se poatã mândri cu o vechime atât de mare a unui lãcas de cult. Un lãcas de cult se identificã cu o comunitate si unde este o comunitate apare si un lãcas de cult”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrosani.
Pentru locuitorii din Petrosani, viata spiritualã a ocupat si ocupã în continuare un loc de cinste în cadrul comunitãtii, cetãtenii gãsindu-si un sprijin moral dar si linistea sufleteascã în practicarea riturilor de care apartin.
Construirea primelor biserici la Petrosani este strâns legatã de cresterea populatiei în zonã datoratã începerii propriu-zise a exploatãrii cãrbunelui.. Astfel, în anul 1887 s-a construit la Petrosani prima bisericã romano-catolicã, primul preot al acesteia fiind Piringer Iosif.
Cu hramul Izvorul Tãmãduirii, biserica aflatã în Cartierul Colonie din Petrosani, cândva centrul comunitãtii de industriasi ai zonei, a fost primul lãcas de cult ctitorit în rit ortodox, pentru oamenii locului. Totul a început pe un loc donat de un localnic, iar în timp, nici cimitirul nu a mai rãmas, acolo fiind acum doar câteva cruci ce amintesc de cei ce s-au stins, iar primul preot a fost Avram Stanca.
Diana Mitrache
Monika Baciu