Jiul ajunge, așadar, în finala Cupei României!
La doi ani după ce pierduse cu Rapid București, 0-2 în 1972, promit revanșa, concentrându-se pe acest obiectiv, câștigarea Cupei României.
Și a venit ziua cea mare, 23 iunie 1974, orele 17.15. Reamintim, Jiul eliminase Partizanul Bacău, Petrolul Ploiești, A.S.A Tg. Mureș și Chimia Rm. Vâlcea (deținătoarea trofeului), iar Politehnica Timișoara, adversara din finală, pe F.C Constanța, C.S.M Reșița, S.C Tulcea și Steaua București.
––––––––––
Finala Cupei României
București, 23 iunie 1974
Jiul-„Poli” Timișoara
4-2 (2-1)
Jiul Petroşani (antrenor Tr. Ivănescu): Ion Gabriel – Niţu, Tonca, Stocker,Ad. Dodu – Al. Nagy, Libardi – Szucs, Mulţescu, Rozsnyai, Stoichiţă.
Poli Timișoara (antr. Ion V. Ionescu): Jivan – Mioc, Păltinișan, Arnăutu, Maier – Surdan, Mehedințu, Lața – Dașcu (min. 59 L. Pârvu), Bojin, Kovalcsik (min. 46 Bungău)
Arbitru: Victor Pãdureanu – București.
Spectatori : 12.000
Marcatori : Mulţescu (min. 32, 47), Rozsnyai (min. 34), Szucs(min. 77), respectiv Surdan (min. 36), Bungău (min. 86)
–––––––––
Jiul aborda finala Cupei României (era a 36-a ediție) după o perioadă slabă în
campionat, 0-2 cu A.S.A Tg. Mureș, 1-2 cu „U” Cluj acasă, 1-3 la C.F.R Cluj, salvându-se de la retrogradare în ultima etapă, prin înfrângerea Rapidului la Iași!
Echipa era însă concentrată pe câștigarea Cupei României, „Poli” Timișoara încheiase sezonul pe locul 7, în campionat pierduse însă, în retur la Petroșani cu 1-4.
Jiul apelase la 26 de jucători pe parcursul ediției 1973-1974, având câțiva jucători cu cel puțin 20 de meciuri: Nițu, Ad. Dodu, G. Ioan, Al. Nagy, Mulțescu, Rozsnyai, Stocker, Stoichița, Libardi, Tonca, G. Stan, Al. Georgescu, deci se putea vorbi despre o stabilitate pentru a odihni câțiva jucători, la ultima etapă de la C.F.R Cluj, cu patru zile înaintea finalei, antrenorul Traian Ivănescu apelase și la jucători mai puțin foloșiți, precum Szücs, Mândruț sau Paul Enache.
Astfel, la ora meciului s-a putut miza pe cea mai bună formulă, Jiul evoluând cu multă dezinvoltură, câștigând finala fără drept de apel.
(va urma)
