Cozma: Nici mãcar o minã din Valea Jiului nu este cu adevãrat închisã!

Perimetrele miniere închise sunt un real pericol. Nici mãcar o minã din cele care si-au încetat activitatea n-a fost conservatã si închisã astfel încât sã nu punã probleme pe viitor sustine fostul lider al minerilor din Valea Jiului.  Banii alocati pentru programele de închideri de mine au fost cheltuiti doar pe lucrãri de fatadã si nu pentru a închide corect o galerie minierã, asa cum cer normativele astfel ca pe viitor sã poatã fi redeschisã pentru exploatare sau pentru a nu prezenta pericol.

Afirmatia îi apartine lui Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului si fost inginer minier. Fostul lider sustine cã s-au bãgat miliarde de lei vechi în închiderea minelor din Valea Jiului si se vor mai bãga si în cele aflate acum pe program de închidere cum ar fi Petrila, Paroseni si Uricani. În realitate, lucrãrile de închidere sunt fãcute doar la suprafatã, în sub1-2teran sunt pe hârtie. Galeriile cum ar fi cele de la fosta minã Dâlja din Petrosani, un exemplu de unitate închisã deficitar, sunt un pericol pe viitor. „Mi-ar plãcea sã vedeti cum aratã o minã închisã, eu am vãzut în Anglia, Germania. În România nu existã o minã închisã, distruse sunt, toate sunt distruse. Sunt un pericol pentru cã huila este un cãrbune superior, ea si afarã dacã o tinem netratatã cu substante ignifuge, se auto-aprinde. Gânditi-vã în situatia în care s-ar auto-aprinde în subteran, pentru cã nici mãcar protejate nu sunt straturile de cãrbune. Dacã tot vroiau sã facã, puteau sã inunde galeriile. În acel moment toate gazele dispar pentru cã sunt obturate cu apã spatiile  în care se acumuleazã gaze si alte substante periculoase, dar în special gaze de minã. O minã închisã  înseamnã securizat startul, stratul exploatat pânã la limitã, pânã în zona unde dispare, iar celelalte straturi conservate. Dâlja nu este închisã, stratul trebuia exploatat pânã la capãt”, a declarat Miron Cozma.1-1

Resurse pentru 200 de ani

Exemplul dat de Miron Cozma, respectiv fosta minã Dâlja, avea huilã pentru 236 de ani. „O minã închisã înseamnã cum am vãzut eu în Anglia, nu ca la Dâlja, asta e bãtaie de joc. Plus cã la mina Dâlja mai este cãrbune pentru 236 de ani vã spune minerul Cozma.
Unde-i Dâlja, în mijlocul Vãii, în mijlocul stratului de cãrbune.

Cum sã închizi o minã ca Dâlja, e ca si cum ai lua o pâine si ai mânca doar coaja, miezul nu-l mãnânci. Am si eu o întrebare, vreau sã stiu si eu costurile, sã vãd si eu unde sunt banii statului, banii mei pentru cã si eu plãtesc. Ce s-a fãcut cu banii nostri pentru cã s-au furat bani în nestire”, a mai declarat Miron Cozma. Pe de altã parte, probleme la mina datã exemplu au fost semnalate dupã închidere. În anul 2009, locuitorii cãtunului Dâlja Mare de lângã Petrosani, sat pe sub care sunt galeriile fostei mine, arãtau cã pãmântul amenintã sã se prãbuseascã. Oamenii mai arãtau cã pericolul apare în zona fostului suitor de aeraj pentru ventilatie, aferent Putului auxiliar 3. Odatã cu închiderea minei, fãcutã în perioada 2005 – 2006, cu bani de la Banca Mondialã si Guvernul României, rambleierea (n.r. umplerea) putului nu a fost fãcutã cum trebuie.

„Dacã arunc o piatrã, se aude cum cade zeci de metri. Au turnat o placã de beton deasupra putului si asta a fost închiderea. În minã este metan care iese la suprafatã prin gãurile din placa de beton, si mi-e teamã cã o sã sãrim toti în aer. Este pericol aici”, spuneau locuitorii zonei. Mina Dâlja a fost înfiintatã în anul 1867 si a functionat pânã în 1931. În anul 1964, a fost reluatã activitatea extractivã, iar în 1999 a fost închisã. A intrat în conservare în 2004 si pentru stergerea de pe harta perimetrelor miniere s-au cheltuit 56 de miliarde lei vechi.

Maximilian Gânju