CEDO a sters vinovatia ce plana asupra minerilor

In cazul tinerilor ucisi in mineriada 1991 / CEDO a sters vinovatia ce plana asupra minerilor

Minerii Vaii Jiului, care au participat la mineriada din 1991, au fost considerati timp de 21 de ani ca fiind autorii morali ai uciderii a doi tineri aflati in preajma Guvenului de la Bucuresti. CEDO a facut dreptate aratand superficialitatea din justitia romana care au achitat SPP-isti condamnati in prima instanta si au tergiversat dosarul cu gand de prescriere.

Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a condamnat  Romania in cazul celor doi tineri ucisi prin impuscare in timpul mineriadei din septembrie 1991, care a condus la caderea Guvernului Petre Roman.

CEDO a constatat nerespectarea dreptului la viata, precum si faptul ca, in tot acest timp, justitia romana nu a reusit sa afle cine sunt criminalii Auricai Crainiceanu, 27 de ani si ai lui Andrei Frumusanu, 24 de ani. Pentru ca justitia romana a tergiversat cazul, familiile celor doi tineri au dat statul roman in judecata la CEDO in 2004 si au cerut prejudicii materiale in valoare de cate 15.000 euro si daune morale in valoare de cate 100.000 euro.

CEDO a hotarat ca partile reclamante sa primeasca de la statul roman cate 30.000 euro daune morale si sa le fie acoperite cheltuielile de judecata de cate 1000 euro. In toti acesti ani minerii au fost blamati, multi dintre ei fiind audiati ani la rand, fiind acuzati ca fiind vinovatii morali si in cel mai rau caz complici ai uciderii celor doi tineri, desi minerii nu aveau arme de foc, iar Aurica Crainiceanu si Andrei Frumusanu au murit impuscati.

Acesta decizie a CEDO se adauga la alte zeci si zeci care arata ca justitia din Romania nu functioneaza cum trebuie.

In cei 21 de ani de la uciderea celor doi, nimeni nu a fost condamnat definitiv, dosarul plimbandu-se intre mai multe instante de judecata si diferite unitati de parchet. Procurorii militari, unde dosarul a stat cel mai mult, au facut ancheta total neprofesionist, lucru constatat si de instantele de judecata.

In ceea ce priveste evenimentele din 1991, inca de la primele ore ale zilei de 25 septembrie, in jurul Guvernului au fost plasate cordoane de militari care sa tina la distanta grupurile de mineri care veneau spre Bucuresti sa protesteze. Cum Petre Roman se afla la Guvern, la fata locului a fost trimisa si o subunitate de la Formatiunea de Interventie Antiterorista a SPP.

La aproximativ o ora dupa ce au ocupat Piata Victoriei, manifestantii au trecut la actiuni violente. In seara zilei de 25 septembrie, s-a ordonat dispersarea acestora din jurul cladirii Guvernului. Impreuna cu sotul ei, Aurica Crainiceanu, care avea 27 de ani, trecea prin zona, iar la intrarea in santierul Bloc TAROM, a fost lovita de un proiectil tras dinspre Guvern.

Dupa circa 20 de minute de la impuscarea femeii, parca trasa la indigo scena s-a repetat – Andrei Frumusani, studentul de 24 de ani, a fost impuscat in torace. Tanarul se afla la o distanta de aproximativ 130 de metri de sediul Guvernului.

Dupa ani de investigatii, fostul maior Dorel Gabor de la SPP a fost considerat vinovat si chiar condamnat intr-o prima instanta la 8 ani de inchisoare, dar judecatorii Curtii Militare de Apel au apreciat ca nu el este vinovatul si l-au achitat. A urmat o perioada in care dosarul a fost plimbat intre Parchetul Militar si instante pana anul trecut cand

s-a incercat clasarea dosarului, inainte de aparitia legii care elimina prescrierea infractiunii de omor.

Dupa aceasta decizie a CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat senin ca nici unul dintre procurorii sau judecatorii care au dat dovada de neglijenta si superficialitate nu poate fi tras la raspundere pentru ca abaterile lor s-au prescris.

Fara cuvinte…

Ileana Firtulescu

4 comentarii la „CEDO a sters vinovatia ce plana asupra minerilor

  • 25 aprilie 2012 la 23:36
    Permalink

    Dumnezeu ii stie pe adevarati vinovati.

    Răspunde
  • 26 aprilie 2012 la 10:53
    Permalink

    Suntem oare in intunecatul ev mediu?
    Impuscat-autopsia putea scate glontul, se stie cine ce tip de arme si munitie putea avea, era usor de determinat daca era din dotarea structurilor militarizate, sau nu. Dupa cate stiu, minerii nu aveau arme de foc, acum au tiganii miliardari, dar atunci era clar.
    Ce e atat de greu de determinat?

    Răspunde
  • 26 aprilie 2012 la 10:55
    Permalink

    In orice tara ciuvilizata parchet si tribunal militar exista numai in timp de razboi. In timp de pace toati cetatenii se supun legii generale si nu celei martiale. De la maresal la maturator. R$omania se pare ca este inca o tara militarizata. â

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.