Sirena a sunat în anul cu numărul 41, an în care au fost din nou comemorate victimele accidentului cumplit de la mina Livezeni. Și de această dată, la poarta minei, au venit cei care cred că acest eveniment nu va trebui uitat niciodată. Politicieni, oameni simpli, salvatori mineri și rude ale celor ce au murit atunci, au ascultat cu toții, imnul minerilor, s-au rugat și au păstrat un moment de reculegere. A fost comemorat din nou momentul în care explozia de acum 41 de ani a îndoliat Valea Jiului.

În 29 noiembrie 1980, în jurul orei 16 și 30 de minute, s-a dat alarma. Așa cum au știut comuniștii. Mai mult ca să ascundă adevărul, însă, atunci, mina a luat viața a 53 de oameni, mineri, militari în termen, ori specialiști în minerit. Atunci au rămas orfani de tată nu mai puțin de 75 de copii, iar 15 dintre morți erau militari în termen, pe care regimul comunist îi aducea aici să scoată cărbunele din pământ.

Și, profitând de prezența la ceremonie a unor senatori și oficiali de la Consiliul Județean Hunedoara, Prefectură și primării, preotul le-a cerut tuturor să se implice în situația de azi a  mineritului. „O să vă rog să tratați cu interes și, mai ales, cu dragoste, tot ceea ce veți face, pentru că eu știu cât suflet am  pus și noi, credincioșii, atunci când v-am ales să reprezentanți Valea Jiului și județul nostru în  Consiliul Județean , Consiliile locale și în tot ceea ce înseamnă ceea ce reprezentați dumneavoastră”, a spus, după oficierea slujbei de comemorare, părintele Gabriel Bulf, preot ortodox.

Ziua de 29 noiembrie este ca o zi de doliu pentru Valea Jiului, pentru că în 1980, la mina Livezeni, două explozii succesive în subteran au dus la moartea a 53 de mineri, salvatori minieri şi militari în termen care lucrau în mină, iar alte 77 de persoane au fost grav rănite. La ceremonie a mai ajuns azi doar o bătrânică, cu sarmale și colivă, pentru cuscrul său, mort atunci. „Eram tineri. Știu că a murit cuscrul meu și soția lui a rămas cu 3 fete mici. Aici a lucrat și ea și  de aici a ieșit la Pensie. Acum are 81 de ani și locuiește la Focșani și am venit eu să o îmbucur și pe ea”, mi-a spus Elena Victoria, o bătrânică ce nu a uitat că o rudă de a ei a murit atunci, aici.

Prima deflagratie de acum 41 de ani s-a produs seara, când în subteran erau zeci de mineri. La fața locului au venit imediat reprezentanții Combinatului Minier şi ai statului comunist, care nu au declarat oficial gravitatea evenimentului. Salvatorii minieri au intrat în subteran şi au fost surprinşi de o altă deflagrație la fel de puternică. Explozia din mina Livezeni, din anul 1980, este considerată cel mai cumplit accident produs în minele de cărbune din România în ultima jumatate de secol. „Îi comemorăm acum pe acești oameni și trebuie să amintim că mult mai mulți au pierit în adâncurile din Valea Jiului. Și slujba părintelui Bulf a fost deosebită, iar dânsul a spus cuvinte foarte interesante, pentru ca acum, cei care pot, să facă ceva, așa încât ceea ce mai există acum în minerit, chiar activitatea aceasta restrânsă să meargă mai departe”, a spus Cristian Resmeriță, senator PSD.

„Sunt la acest eveniment trist, dar la 41 de ani e bine că  nu îi uităm pe cei care au dispărut la caea dată. Sunt 53 de mineri, salvatori, militari în termen. Regretabil este că,  la acea dată, statul român nu a declarat adevărul și a spus că sunt doar 49 de oameni decedați. Este bine ca noi, în sufletele noastre, să le purtăm o vie amintire și să ne rugăm în permanență ca Dumnezeu  să le odihnească sufletele lor”, a spus și  Laurențiu Nistor, președintele CJH.

Pentru ceremonia din acest an, minerii de la Livezeni și-au unit încă o dată forțele și, de această dată, au reabilitat troița pe care stă scris numele celor ce au murit la această mină. „Aș vrea să le mulțumesc celor de la mina Livezeni, pentru că, indiferent de ce probleme avem, noi încercăm să dăm cărbune, chiar dacă acum cantitatea este foarte mică. Mă bucur că, cu ajutorul echipei de la mină, am reușit să reabilităm acest monument, care înseamnă mult pentru noi, că, după cum știm, rămâne ceva după noi. Tatăl meu a fost salvator și a participat la misiunea de a scoate supraviețuitorii sau decedații. A avut nefericirea să își scoată chiar cel mai bun prieten. Eram copil pe vremea aceea. Îmi aduc aminte și nu o să uit plânsetele. Stăteam pe strada Saturn, la momentul acela și era atât de rău. Apoi, în 2008, eu am fost la explozia de la Petrila și am trăit exact ca tata, aceleași momente. Sper să nu le mai trăim niciodată”, a spus Bebi Durbacă, directorul Minei Livezeni.

Ceremonia de comemorare de la mina Livezeni s-a încheiat cu depunerea de coroane.

 

 

Diana Mitrache