Ploile din luna iunie au dus la o crestere a cheltuielilor cu tratarea apei potabile, însã nu atât de mare pe cât ar fi fost dacã investitiile în modernizarea a douã statii de tratare n-ar fi fost realizate. În plus, circa jumãtate din Valea Jiului ar fi rãmas fãrã apã potabilã. Ploile torentiale care s-au abãtut pe Valea Jiului încã de la debutul lunii iunie au adus cheltuieli în plus la Apa Serv. Costurile cu substantele pentru tratarea apei sunt mai mari fatã de o lunã cu precipitatii normale, dar puteau fi cu mult mai mari spun cei care conduc societatea.
”În urma ploilor, cresterea consumului de reactivi la nivel de Statia Valea de Pesti este de peste 10 mii de lei. Din cauza turbiditãtii foarte mãri a apei care intra în statia de tratare, Statia Tãia fost zilnic opritã. Consumatorii au fost alimentati din Statia de Tratare Jiet, care a functionat în medie cu reactivi peste 12 ore pe zi. Un lucru deosebit de important este cã investitiile la cele douã statii de tratare, Jiet si Valea de Pesti, s-au vãzut acum. Dacã nu erau aceste investitii nu puteam functiona fãrã a afecta populatia, fãrã numeroase restrictii în furnizarea apei potabile. Vestul Vãii Jiului rãmânea fãrã apã potabilã în conditiile în care turbiditatea apei a fost si de 100 de ori mai mare fatã de normal”, a declarat Cristian Ionicã, director tehnic Apa Serv Valea Jiului. Si la aceste statii din urmã costurile cu reactivii sunt mai mari fatã de o lunã cu precipitatii normale. Cristian Ionicã spune cã opririle temporare în furnizarea apei s-au efectuat doar pe timp de noapte, câteva ore, astfel încât populatia Vãii Jiului sã nu resimtã lipsa apei. Conducerea Apa Serv Valea Jiului spera sã-si poatã acoperi o parte din aceste cheltuieli cu surplusul de energie electricã livrat pe piatã. Cantitatea mare de precipitatii ar fi trebuit în mod normal sã ducã si la o functionare fãrã oprire a microhidrocentralelor (MHC) aflate în proprietatea operatorului.
”Din pãcate aveam apã multã pentru micro-hidrocentrale, dar era tulbure, cu resturi, lucru care a împiedicat functionarea MHC-urilor. În plus, desele descãrcãri electrice au fãcut ca MHC-urile sã nu meargã la fel de bine înainte. Protectiile acestea dãdeau afarã la fiecare fulger, astfel cã randamentul lor a scãzut la 70 la sutã. Înainte noi mergeam la 90 la sutã”, a mai precizat directorul tehnic. Operatorul de apã si canal are instalate mai multe MHC-uri pe cursurile de apã de unde se alimenteazã, iar energia produsã este folositã la acoperirea consumului cu capacitãtile proprii si surplusul vândut pe bursã.
Maximilian Gânju
