Desi presiunea cererilor de locuinte este mare – peste 500 – si 3 din 10 persoane venite în audientã la Primãria Petrila cer acelasi lucru, scãri întregi de bloc sunt nelocuite. Se construieste un bloc ANL, ce va depãsi termenul de executie, dar care va fi o gurã de oxigen… Pentru a-si repopula orasul administratia publicã localã a devenit obsedatã de atragerea firmelor care îsi recruteazã forta de muncã din localitãtile Vãii Jiului. Multi cetãteni refuzã oferta de muncã pentru cã ies mai câstigati dacã muncesc 2-3 luni în Germania.
La Petrila, într-un cadru „de statiune”, pe malul Jiului de Est se construieste unul din cele patru blocuri solicitate ANL, bloc pentru care s-a aprobat finantarea. Dupã raportul de atribuire, din luna aprilie a acestui an, unei firme locale din cele 10 participante din tarã, au demarat si lucrãrile. Doar cã terenul, desi unul plat, bun pentru constructii, a ridicat ceva probleme. La sãparea fundatiei a apãrut apa, pe desupra au venit si ploile torentiale. Pãrerologii, printre care si vreo doi topografi si un inginer minier erau convinsi cã firma constructoare, SC Masa Adrigela Petrosani, este de-a dreptul ghinionistã pentru cã ar fi dat de o pânzã freaticã, apoi infiltratii de la Jiu etc., etc. Este adevãrat cã situatia a dat ceva de lucru si i-a luat oarece timp pentru pregãtirea terenului, dar lucrurile au intrat în normal.
„Altii construiesc în lume metropole pe nisip, iar aici la noi suntem totusi pe munte”
„Avem experienta în acest sens, chiar la blocurile ANL din Lonea au fost ceva probleme cu solul fiind mâlos, dar a fost consolidat, existã solutii, metode de consolidare, cã doar suntem în secolul XXI. Gânditi-vã cã altii construiesc în lume metropole pe nisip, iar aici la noi suntem totusi pe munte, terenul este solid chiar dacã la suprafatã mai e apã sau mâl din cauza ploilor mari. Totul este în regulã, puteti vedea cu ochii dv.” – ne-a declarat un om al santierului de pe str. Prundului, din Petrila. Totusi, pregãtirea terenului a „mâncat” din timpul acordat termenului de finalizare a blocului. Existã vreo problemã dacã termenul este depãsit? Primarul orasului Petrila, Vasile Jurca a explicat cum stau lucrurile.
„Contractul este încheiat între firmã si Compania Nationalã de Investitii (CNI) si au ca termen de finalizare 12 luni. Dar vã dati seama cã iarna nu se poate lucra pentru cã si în constructii existã o metodologie de lucru, se lucreazã la anumite temperaturi pentru ca lucrarea sã fie durabilã, de calitate. În asemenea situatie se face un proces verbal de întrerupere a lucrãrii din cauza conditiilor meteo si se înainteazã CNI. Oricum, vara viitoare vom reusi sã repartizãm cele 20 de apartamente, cu centrale proprii pe gaz. Va fi o gurã de oxigen în presiunea care existã în cererea de locuinte – peste 500 de cereri. Vreau sã vã spun cã la audiente, din 10 cetãteni, trei cer locuintã. Este si un paradox pentru cã am constatat, în campania electoralã când am bãtut orasul în lung si în lat, cã existã scãri de bloc în care doar douã apartamente de 10 sunt locuite, restul locatarilor fiind plecati la muncã în tarã sau strãinãtate. Sigur sunt locuinte proprietate… Multi dintre solicitanti sunt supãrati, chiar s-a conturat si câte un scandal pe motiv cã nu vrem sã le dãm, dar de mult timp comisiile nu au mai repartizat locuinte pentru cã nu avem” – a declarat Vasile Jurca, primarul orasului Petrila.
„Preferã sã plece 2-3 luni în Germania, de exemplu, si ies mai câstigati”
Si cum Petrila, scriptic, este un oras locuit pânã la refuz (având în vedere cererea mare de locuinte), faptic oamenii sunt plecati în cele patru zãri pentru a-si câstiga existenta. Pentru a-l „repopula”, administratia publicã are ca prioritate, conform declaratiilor edililor, atragerea investitorilor. Se lucreazã în acest sens pentru a construi si dota hale cu toate utilitãtile necesare, cu infrastructurã care se preteazã unei platforme industriale pentru firme precum cele de cablaje si accesorii auto, dar si din alte domenii.
Pentru cã orasele mari sunt aproape de saturatie în ceea ce priveste locarea firmelor, existã sanse considerabile de a le atrage, dar sã fie cu ce. Pentru cã multi dintre investitori îsi recruteazã forta de muncã din localitãtile Vãii Jiului, dar multi dintre cei care nu au loc de muncã nu sunt motivati pentru cã salariile desi sunt decente, cheltuielile cu chiria, hrana, plus ce ar trebui sã trimitã si familiilor, la final înseamnã tot lipsuri, iar câstigul propriu-zis este infim.
„Multi nu-si permit sã lucreze si sã locuiascã în alte localitãti din tarã, chiar din judet. Pentru cã fiind si nou angajat, chiar dacã salariul este de si de 1500 ron, plus bonuri de masã, aproape jumãtate se duce pe chirie si utilitãti, plus hrana, ce mai rãmâne? Preferã sã plece 2-3 luni în Germania, de exemplu, si ies mai câstigati. Asa, dacã ar fi aici de lucru, acasã, lucrurile ar sta altfel. Sperãm sã reusim sã-i aducem în zonã. Vrem sã construim, sã dotãm pentru început o halã în incinta minei Petrila, cu toate utilitãtile” – a precizat primarul Vasile Jurca.
Sã vrei, e un început…
Ileana Firtulescu
