Mâine, la Petrosani, va avea loc marcarea Zilei Internationale a Monumentelor Istorice, pentru a atrage atentia asupra distrugerii istoriei locurilor, dar si pentru cunoastere si valorificare. Pentru cã vrem sã fim atractie turisticã, trebuie stiut cã am fost cândva cel mai mare bazin carbonifer din Euroapa…
Marcarea Zilei Internationale a Monumentelor Istorice este marcatã la Petrosani de Organizatia de femei a PSD în colaborare cu Teatrul Dramatic ”I.D.Sîrbu”, Teatru ce functioneazã într-o clãdire monument istoric. Organizatorii spun cã doresc sã constientizeze autoritãtile, locuitorii Petrosaniului, cã asemenea valori o datã pierdute, ele nu mai pot fi recuperate. Mãrturie stând clãdirea Bãilor Societãtii Petrosani, o bijuterie arhitectonicã lãsatã pradã demolatorilor si locul curãtat cu buldozerul.
”Cu totii dorim ca Valea Jiului sã devinã o zonã de atractie turisticã, dar foate multi cãlãtori prin aceste locuri nu au habar de aceste valori nationale, desi ele fac parte din istoria noastrã si sunt oglinda dezvoltãrii acestui oras. Fiecare monument istoric ar trebui marcat cu un înscris pentru cã existã multi cetãteni care au venit mai târziu, s-au stabilit aici si nu cunosc monumentele noastre. Ca sã nu mai vorbesc despre tineri. Ar trebui sã ne punem în valoare localitatea prin fiecare coltisor pentru cã aici chiar s-au întâmplat lucruri si nu este asa cum multi spun, din necunoastere, cã este doar locul mineriadelor” – a declarat Margareta Burduf, presedinta OF PSD Petrosani.
Marcarea zilei Monumentelor va avea loc afarã, lângã Tetrul Dramatic ”I.D.Sîrbu” Petrosani, începând cu ora 15,00, cu prezentarea clãdirilor monument si povestile lor de viatã, dar si cu îndemnul ” Haideti sã ne pãstrãm valorile prin
contributii si respect! ”
Monumentele istorice ale Petrosaniului, patrimoniu de stat:
Muzeul Mineritului din municipiul Petrosani este singurul de acest gen din tara noastrã si al treilea din Europa, fiind înfiintat ca un omagiu adus muncii
minerilor… Clãdirea care adãposteste astãzi Muzeul Mineritului se aflã în patrimoniul statului si a fost primul sediu al Societãtii Anonime Române Petrosani, înfiintat în anul 1920. Clãdirea a servit muti ani si ca locuintã de serviciu directorilor din cadrul Societãtii Anonime Române Petrosani, dupã ce pânã în anul 1967, a functionat într-un spatiu care putea fi comparat cu un depozit si care a fost demolat odatã cu
sistematizarea orasului. Binecunoscutul Muzeu al mineritului din Petrosani a fost înfiintat în baza Deciziei Sfatului Popular al Regiunii Hunedoara cu numãrul 750 din 4 august 1961.
Sediul Sindicatului Minier construit între anii 1921- 1946, este în prezent cantina socialã din Colonia Petrosani. Clãdirea marcheazã o perioadã a sindicalismului extrem de agitat al mineritului din Valea Jiului.
Bãile Societãtii Petrosani”a fost construitã între anii 1923-1925, în apropierea Cazinoului muncitoresc. Bãile au fost mult timp folosite de populatia din întreaga Vale a Jiului. Constructia a fost o bijuterie arhitectonicã, dar astãzi nu mai existã…
Biserica de Lemn Sfintii Arhangheli (a Sânonilor) a fost construitã în secolul XVIII. Constructia din bârne de lemn de frasin, a luat locul celei arse, în sesul de la confluenta prâului Maleia cu Jiul, fiind gata odata cu podoabã picturii în 1795. Cu ani în urmã se mai observau fragmente de picturã sub semnatura lui Popa Simion zugravul. Din punct de vedere tipologic biserica face parte din grupul monumentelor de plan dreptunghiular cu
absida decrosata, poligonala cu cinci laturi.
Cazinoul Functionarilor Superiori… În 1905 se construieste Casa de oaspeti „Gheorghe Apostol”, si ulterior Cazino al Functionarilor Superiori. Devine apoi teatru, cladirea fiind modificata în perioada 1981-1983 când a fost adaugatã scena mare.
La 31 mai 1983, Teatrul de stat “Valea Jiului”, inaugureazã aceastã “noua” clãdire, prezentând spectacolul, cu care deschisese si prima stagiune în 1948,
“O scrisoare pierdutã” de I. L. Caragiale, în regia lui Ion Simionescu. În aceasta perioadã, când se lucra la constructia clãdirii, teatrul a pregãtit o serie de spectacole în foaier si sala de expozitie. În 1991 Teatrul de stat “Valea Jiului” îsi schimbã titulatura în Teatrul Dramatic “Ion D. Sîrbu” Petrosani.
Spitalul si Dispensarul Principele Mircea, înfiintat în anul 1925, astãzi este sediul Casei de Culturã a Studentilor Petrosani. Spitalul de copii „Principele Mircea” a fost dat în folosintã în 1922 fiind construit de Societatea Anonimã „Petrosani”. Principele Mircea a fost cel de-al saselea copil al Reginei Maria si s-a nãscut în ianuarie 1913. A cãzut pradã febrei tifoide, murind la vârsta de doar trei ani. În memoria acestui copil, petrosãnenii au botezat noul dispensar „Principele Mircea”.
Cazinoul Muncitoresc, din Colonia Petrosani… Între anii 1923-1925 Societatea Anonimã Românã Petrosani construieste în Colonia de Jos Cazinoul muncitoresc din Petrosani. Pe scena acestui cazinou muncitoresc s-au perindat în perioada interbelicã, si dupa, numeroase trupe de teatru. În 1949, titulatura oficialã a institutiei se schimbã în Teatrul de stat “Valea Jiului” Petrosani. În mai 1981, Teatrul de stat “Valea Jiului” se mutã în actualul sediu (construit în 1905 si el monument istoric).
Cartierul de Locuinte Muncitoresti – Colonia Petrosani – ia fiintã la finalul secolului XIX, astãzi fiind cunoscut sub denumirea de Cartierul Colonie. Cartierul de Locuinte Colonia a fost inclus în lista D.M.A.S.I. la categoria zonã istoricã urbanã. ”Cartierul muncitoresc „Colonie” a apãrut odatã cu dezvoltarea industriei miniere în zonã. Locuitorii cartierului erau angajatii Societãtii Miniere Anonime si au rãmas, majoritatea, pânã în prezent.
Centrul istoric al orasului (între Piata Victoriei si Centrul Civic), datând de la sfârsitul secolului XIX. Pe la 1640 au fost adusi aici 20 tãrani iobagi din zona Petros, ceea ce unii considerã a fi primii locuitori ai asezãrii Petrosani. Prima mentiune oficialã în documente este datatã la 1788 si apartine ofiterului austriac Gotze. În anul 1818 sun consemnate în documente oficiale numele localitãtii Petrosani si existenta a 233 de locuitori. Când începe exploatarea zãcãmintelor de cãrbuni din zonã, dupã 1840, are loc o dezvoltare accentuatã a Petrosaniului, care devine cel mai mare bazin carbonifer din România si din Europa.
Ileana Firtulescu
