H PV (l.eng. Human Papilloma Virus) este cunoscut sub
denumirea de virusul papilloma uman și face parte dintr-o
familie comună de virusuri (Papillomaviridae), care infectează pielea sau celulele mucoasei de la nivelul gurii și organelor genitale.
În prezent, sunt cunoscute peste 200 de tipuri de virus papilloma uman. Cele mai frecvente tipuri de HPV ”cu risc ridicat”, ce predispun la apariția
cancerelor, sunt HPV 16 și 18. Alte tipuri de HPV, de data aceasta ”cu risc scăzut” sunt HPV 6 și 11, care favorizează apariția verucilor genitale, o afecțiune benignă comună a organelor genitale externe, care provoacă o
morbiditate semnificativă.
Virusurile se transmit prin orice tip de contact direct piele pe piele (prin atingerea cu tegumentele infectate). HPV poate fi transmis chiar și atunci când o persoană infectată nu are semne sau simptome vizibile. Virusul HPV este foarte transmisibil, cu incidență maximă la scurt timp după debutul activității sexuale. Se consideră că aproape fiecare persoană activă sexual este infectată cel puțin o dată pe parcursul vieții. Infecția cu HPV poate fi asociată și cu dezvoltarea altor cancere ale organelor genitale masculine sau feminine (de penis, de vagin sau vulvă), cancere de anus, dar și ale regiunii orofaringiale (cancere ale gurii, ale corzilor vocale). Utilizarea adecvată a prezervativului poate contribui la scăderea riscului, dar nu protejează complet împotriva infecției.
În marea majoritate a cazurilor, infecțiile cu HPV sunt asimptomatice. Infecția persistentă cu HPV poate evolua până la apariția leziunilor precanceroase, considerate precursoare ale cancerului. Infecția cu HPV este responsabilă pentru 99% dintre cazurile de cancer de col uterin, 88% dintre cazurile de cancer anal, 72% din toate tipurile de cancer orofaringian, 70% dintre cazurile de cancer vaginal, 50% dintre cazurile de cancer penian, 43% dintre cazurile de cancer vulvar.
75% dintre tipurile de HPV cauzează veruci (negi) la nivelul pielii – frecvent la nivelul brațelor, toracelui, mâinilor și picioarelor. Restul de 25% sunt considerate virusuri care afectează mucoasele și sunt denumite virusuri HPV genitale sau anogenitale deoarece infectează frecvent zona genitală și anală.
Date statistice din județul Hunedoara:
Total cazuri de cancer – 2287
Cazuri de cancer de col – 118
Număr de cazuri cancer
de col rămași în evidență-1.906.
Această afecțiune poate fi prevenită în prezent prin vaccinare și screening periodic.
În România, vaccinarea împotriva HPV este gratuită pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani, grație Programului Național de Vaccinare inițiat de către Ministerul Sănătății în ianuarie 2020.
Pentru a putea beneficia de vaccinarea gratuită anti-HPV, părinții fetițelor trebuie să depună o cerere scrisă la medicul de familie. Acesta va trimite solicitările primite (în ordine cronologică), trimestrial, la Direcția de Sănătate Publică județeană, care va înainta Ministerului Sănătății o solicitare de achiziție și aprovizionare cu toate dozele necesare vaccinării fetelor, în funcție de vârsta acestora:
2 doze pentru fetele între 11 și 14 ani (doza a 2-a trebuie să fie administrată la minim 6 luni de la prima doză, frecvent la 6-12 luni de la prima doză) și
3 doze (inclusiv la persoanele cu sistem imunitar slăbit) pentru fetele între 15 și 18 ani (doza a 2-a trebuie administrată la cel puțin 1 lună de la prima doză, iar doza 3 la cel puțin 3 luni după doza 2. Este important să fie administrate toate dozele pentru a fi adecvat protejată.
Vaccinul trebuie administrat înaintea începerii vieții sexuale sau a infectării cu virusul HPV, deoarece efectele vaccinului scad pe măsura creșterii numărului de parteneri sexuali. Eficacitatea vaccinului este optimă în perioada de pre-adolescență și scade începând cu vârsta de 18 ani.
În unele cazuri, vaccinarea trebuie amânată sau chiar contraindicată. Astfel, vaccinarea împotriva HPV la femeile însărcinate se recomandă a fi amânată până după naștere. Pacienții cu reacții alergice severe – la orice componentă a vaccinului, inclusiv alergie la drojdie și latex sau la o doză anterioară de vaccin – nu ar trebui să se vaccineze.
C um funcționează
vaccinul HPV?
Vaccinurile HPV stimulează sistemul imunitar să producă anticorpi, astfel încât atunci când organismul va veni în contact cu virusul HPV anticorpii se vor lega de acesta și vor preveni ca virusul să intre în celule și să le infecteze.
Vaccinurile care se folosesc în prezent sunt vaccinuri de tipul celor care conțin particule asemănătoare virusului, formate din anumite componente din structura virusului HPV. Vaccinul nu conține viruși vii, așa că nu poate provoca infecția și sunt vaccinuri sigure. Aceste tipuri de vaccinuri care conțin particule asemănătoare virusului sunt puternic imunogene, ceea ce înseamnă că produc un nivel ridicat de anticorpi în organism, având astfel o eficacitate foarte bună.
Dacă ai deja infecție cu un anumit tip de HPV, vaccinul nu va putea trata sau vindeca această infecție, dar poate să
protejeze față de o viitoare infecție cu o altă tulpină. Se recomandă vaccinarea femeilor care au deja o infecție cu HPV și/sau un rezultat anormal la testul Papanicolau, dacă se află în grupa de vârstă adecvată, deoarece vaccinul le poate proteja împotriva altor tipurilor de HPV cu risc crescut cu care încă nu au fost infectate. Cu toate acestea, aceste femei trebuie să înțeleagă că vaccinarea nu le va vindeca infecția actuală cu HPV și nici nu va trata leziunile anormale diagnosticate la testul Papanicolau. Totuși, se consideră că va exista un beneficiu chiar și la femeile deja infectate cu tipul de HPV acoperit de vaccin.
Vaccinarea anti-HPV este cea mai bună metodă de prevenire a cancerului de col uterin și Ministerul Sănătății încurajează părinții să solicite informații medicilor de familie și celor de specialitate cu privire la beneficiile acestui tip de vaccinare.
Dacă ești părinte, vaccinarea copilului poate însemna protejarea acestuia de o boală severă. Merită să o iei în considerare.
Delia Băda
director executiv DSP Hunedoara
