C onsorțiul universitar „ACADEMICA PLUS”, format din Universitatea din Pitești, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea din Oradea, Universitatea din Petroșani, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău și Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu s-a reunit online pentru a
dezbate și a sintetiza asupra noilor legi ale educației naționale, aflate în dezbatere publică.
”Reunind 10 universități de stat, cu peste 67000 de studenți și peste 7000 de cadre didactice, auxiliare și nedidactice, considerăm că avem aceleași drepturi la reprezentare, dialog și parteneriat instituțional ca și oricare dintre celelalte consorții universitare din România. Consorțiul Universitar ACADEMICA PLUS consideră că se impune o reprezentativitate echitabilă și total nediscriminatorie a oricărui consorțiu universitar legal constituit, în relaționarea cu Ministerul Educației, cu alte ministere și instituții ale statului român. Legile educației care transpun Proiectul ,, România Educată” sunt cea mai bună soluție pentru sistemul de învățământ din România! Consorțiul universitar „ACADEMICA PLUS” consideră că pachetul legislativ ,,România Educată”, așa cum a fost propus spre dezbatere publică conține prevederi binevenite și reflectă rezultatele dezbaterilor, propunerilor și ideilor specialiștilor în educație”, arată comunicatul consorțiului universitar Academica Plus, consorțiu din care face parte și Universitatea din Petroșani.
Proiectul Legii Învățământului Superior abordează într-un mod echitabil și responsabil principiul autonomiei universitare și implementează măsuri de reformă de care are nevoie sistemul de învățământ superior din România.
Mecanismele de finanțare prevăzute în proiectul Legii Învățământului Superior, mult îmbunătățite și adaptate nevoilor reale de dezvoltare a universităților, asigură desfășurarea unui proces de învățământ, în egală măsură echitabil și performant, având drept rezultat formarea unor specialiști capabili să se adapteze pe piața forței de muncă și să contribuie la dezvoltarea societății în general.
”Am luat act de punctul de vedere exprimat în spațiul public de către Consorțiul Universitaria și, față de acesta, cele 10 universități de stat, cu 67.000 de studenți și aproape 7000 de cadre didactice, auxiliare și nedidactice, parte din Consorțiul universitar „ACADEMICA PLUS”, considerăm că avem aceleași drepturi la reprezentare, dialog și parteneriat instituțional. Având în vedere dinamica nevoilor reale de studiu ale potențialilor studenți, considerăm că a sosit momentul pentru a gândi finanțarea conform unor criterii precum atractivitatea programelor de studii, reprezentativitatea pe piața muncii locală și regională, nevoile reale de studiu ale studenților noștri și nu în ultimul rând nevoile de resursă umană înalt calificată, ale economiei românești în ansamblul ei. Astfel, susținem ceea ce s-a propus în proiectul Legii Învățământului superior, în forma supusă dezbaterii publice, respective, finanțarea prin locuri subvenționate pe categorii de programe de studiu (L, M, D) care să țină cont de toate cele enunțate anterior, cu o mai mare flexibilitate în redistribuirea locurilor subvenționate rămase vacante din varii motive către acele universități care dovedesc o atractivitate sporită sau un impact strategic deosebit al unor programe de studiu. Respingem categoric orice propuneri de finanțare bazate pe criterii legate de vechimea sau mărimea unei universități, criterii pe care le considerăm neconforme cu principiile constituționale, fiind de natură inclusiv să conducă la schimbarea abordării conceptului de axare a educației pe student”, mai arată comunicatul.
Spre exemplu, dreptul la educație al unui student al Universității din Bacău este egal cu dreptul la educație al unui student al Universității din București.
” Legea trebuie să asigure norme suficient de clare și echitabile, astfel încât acest lucru să fie realizat. Considerăm total nepotrivite propunerile de finanțare discreționară, așa cum s-a mai practicat, din păcate, în deceniile trecute, timpuri după care unii rectori încă tânjesc. Singura modalitate corectă de finanțare a învățământului superior trebuie să aibă în vedere coeficienții de cost – cât anume este necesar să se cheltuie cu școlarizarea unui student pentru fiecare domeniu de studiu în parte. Desigur, considerăm extrem de oportună creșterea fondului destinat activităților de cercetare de la 100 la 500 milioane anual. Cercetarea științifică universitară a avut de suferit enorm, in ultimii ani, tocmai din cauza unei finanțări deficitare în contextul în care misiunea de cercetare este una importantă, asumată de către universitățile românești și imperativ obligatorie prin lege”, mai arată consorțiul.
Monika BACIU
