Într-un cadru festiv, la Petrosani, s-a lansat ideea instituirii ”Zilei momârlanului” pentru a transforma în sãrbãtoare portul si traditiile Vãii Jiului. La auzul acestei initiative, mai în glumã mai în serios, Costel Avram, directorul Apa Serv Petrosani, în acelasi cadru, a spus cã ar trebui sã existe si ”Ziua moldoveanului”, pentru cã dacã le trece prin cap moldovenilor sã plece, Valea Jiului s-ar goli…
Specializat în monografii, scriitorul Ioan Velica spunea – printre alte multe idei de evidentiere a celor care au avut contributii majore în dezvoltarea Vãii Jiului – cã o importantã majorã pentru noi, locuitorii dintre Jiuri, au avut-o etniile care au trãit si au muncit în Vale, respectiv evrei, italieni, maghiari, polonezi, romi etc. Pe lângã cã au dezvoltat masiv comertul, iar micile afaceri – de familie – aveau o pondere importantã, au existat inventatori, ingineri, arhitecti, artisti de renume, scriitori si meseriasi care se apropiau de artã prin mãiestria lor etc. Velica a precizat cã parte dintre acestia ar trebui fãcuti cetãteni de onoare si am mai sterge în acest fel din derizoriul în care a alunecat acest titlu. S-a gândit si la un studiu prin care sã rãmânã si urmasilor nostri si aceastã parte a istoriei locurilor.
Foametea si sârma
Plecând de la spusele scriitorului, o importantã majorã pentru Valea Jiului au si românii din spatiul etnografic care au devenit cu timpul localnici, precum oltenii, bãnãtenii, moldovenii, moroseni, dobrogeni, moti, mocani, sasi, secui, ceangãi etc. Conform statisticilor, moldovenii sunt un segment important al structurii populatiei din Valea Jiului. Din cei circa 120.000 de locuitori câti au mai rãmas în Valea Jiului, dupã ultimul recensãmânt, moldovenii si cei nãscuti, în localitãtile Vãii, din pãrinti moldoveni, reprezintã între 38 si 42 la sutã. Primele migrãri majore ale moldovenilor si spre Valea Jiului au fost imediat dupã al doilea rãzboi mondial, când seceta, în câtiva ani succesivi, a pustiit Moldova.
Copiii erau adusi de pãrintii lor în zonele care ofereau hranã. Apoi au fost actiunile pentru mâna de lucru din minele Vãii Jiului – Actiunea 3000, 5000, 7000, prilej cu care foarte multi moldoveni au fost dislocati din zonele lor si adusi aici. Multi au plecat, dar multi au rãmas… Altii, tineri au venit la studii, la Instututul de mine.
Au rãmas si foarte multe bancuri, în folclorul urban, cu moldoveni…
Vestitele trenuri ale foamei de pe ruta Timisoara-Iasi erau arhipline, încât moldovenii veneau si pe vagoane. Când se apropia un stâlp cu cablurile aferente, cei care stãteau în fatã strigau la ceilati pentru a se feri de vreun accident: sârmaaaaa! De atunci, când vrei sã superi un moldovean pronunti cuvântul magic – sârmã.
Ziua momârlanului, dar si Ziua moldoveanului
O întâmplare veselã petrecutã la Gala premiilor Exclusiv 2013, de la Petrosani, a amintit
publicului cum e cu moldovenii de pe la noi. Dupã ce scriitorului Dumitru Gãlãtan, din Jiet, i s-a conferit titlul de cel mai bun scriitor al anului 2012, subliniindu-se contributia sa la pãstrarea si promovarea traditiilor, apoi Petru Gãlãtan pentru cea mai bunã investitie privatã – Muzeul Momârlanului din Petrosani, s-a spus cã nu ar fi rãu sã existe ”Ziua momârlanului”, zi în care portul si obiceiurile momârlanilor sã fie prilej de sãrbãtoare.
A venit si rândul unui moldovean sã fie premiat pentru cel mai bun manager al unei societãti de utilitate publicã – Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului. Pe linia antevorbitorilor sãi, Avram a spus mai în glumã, mai în serios cã ar trebui sã existe si ”Ziua moldovenilor”, pentru cã dacã
le-ar trece prin cap sã plece, Valea Jiului s-ar cam goli. Anton, Robu, Balan, Gherasim, Costas, Zmãu, Holban, Donisã, Cioban, Adochitei, Moraru, Atodiresei, Hutan, Antohi… sunt doar câtiva moldoveni care au bãut apã din Jiu si au rãmas pentru totdeauna. Ei sau pãrintii lor.
Dar vorba unui moldovean, salariat al Apa Serv: dacã îsi iau concediu toti moldovenii, deodatã, Apa Serv ar intra în colaps! Deci directorul Avram poate striga cât de des poate: unde sunteti moldovenii mei!
Ileana Firtulescu
