Avocatul Constantin Patraulea din Bucureşti a transmis o scrisoare prin care îi solicită Guvernului Orban să propună la UNESCO recunoaşterea transhumanţei în Carpaţi drept moştenire intangibilă a umanităţii. Avocatul a ajuns în judeţul Hunedoara, iar locurile de aici l-au fascinat. După ce a văzut că încă se mai păstrează obiceiul transhumanţei, avocatul s-a decis să facă o solicitare pentru ca acest ritual să fie inclus pe lista patrimoniului UNESCO:
”Transhumanţa a fost un adevărat ritual în trecut, iar acum ea trebuie păstrată şi protejată ca piesă fundamentală a culturii româneşti şi universale. Această practică este încă răspândită în România. Transhumanţa în Carpaţi trebuie protejată şi recunoscută la nivel mondial ca parte a patrimoniului cultural al umanităţii. Italia, Austria şi Grecia şi-au unit eforturile în 2017 în încercarea de a determina UNESCO să recunoască transhumanţa în Alpi ca moştenire intangibilă a umanităţii. Drept răspuns, UNESCO a înscris în anul 2019 transhumanţa în regiunea munţilor Alpi pe lista patrimoniului cultural al umanităţii. Ceea ce este lăudabil pentru statele petiţionare poate fi şi în puterea României. Guvernul român ar trebui să solicite acest lucru, pentru că UNESCO nu poate da nimic dacă noi nu cerem”, scrie avocatul Constantin Patraulea în solicitarea adresată Guvernului. Avocatul bucureştean susţine că aceste obiceiuri străvechi trebuie păstrate şi protejate.
”Este necesar ca ciobanul transhumant din Carpaţi să nu rămână doar ca o pagină de excepţie a culturii noastre artistice în picturile lui Nicolae Grigorescu, alături de câini şi de turma de oi. Pentru că el continuă să urce la munte pe aceleşi drumuri ştiute din vechime şi să coboare la şes atunci când vine vremea. Este un adevărat ritual, cu opriri prestabilite în locuri ştiute. Migraţia sezonieră a ciobanilor în Carpaţi este un motiv de mândrie naţională, iar o cerere în acest sens către UNESCO trebuie făcută, pentru că răspunsul pozitiv dat Italiei, Austrei şi Greciei înseamnă implicit şi o recunoaştere internaţională a valorii acestei practici în România, neoficializată deocamdată”, mai arată avocatul.
Cosmin BACIU
