Locurile virgine din Masivul Retezat sunt ca un magnet pentru turistii strãini care ale România drept destinatie turisticã. Mii de turisti din Germania, Ungaria, Cehia, Franta, Finlanda, Olanda sau Austria vin an de an în Retezat sã se relaxeze, muntele fiind un punct de atractie turisticã pentru vestici încã din anii ’70. Parcul National Retezat reprezintã locul cu care Dumnezeu a fost atât de darnic si a îngemãnat semetia muntilor cu sunetul cristalin al apelor si ochiurile magice ale lacurilor.
Sãlbãticia Retezatului este ceea ce cautã an de an mii de turisti din Europa, care s-au sãturat de confortul statiunilor montane de la ei, tocmai pentru cã nu le mai oferã nimic „virgin”, care sã fie explorat. În topul preferintelor conduc Pietrele si Cârnic, aceste douã zone foarte frumoase din Parcul National Retezat si tocmai pentru cã aici nu existã energie electricã, nu existã conducte care sã aducã apa în camere si, cel mai important, nu existã drum rutier. Si ce poate fi mai frumos decât sã mergi într-o dimineatã de varã sã te speli într-o apã cristalinã în izvorul înghetat al muntelui. Sãlbãticia este cuvântul care descrie cel mai bine aceastã zonã si de asa ceva au nevoie cei care vor sã lase în urmã tumultul oraselor. Conform statisticilor, de la an la an, numãrul turistilor strãini este în crestere. Popularitatea acestei arii deosebit de pitoresti a crescut dupã ce Parcul National Retezat a singurul din tarã care a fost selectat în anul 2008 de Fundatia New7Wonders pentru a se califica între cele sapte minuni naturale ale lumii. A ajuns pânã în ultima etapã si, chiar dacã nu a câstigat, a devenit si mai renumit la nivel international.
Sute de specii de pãsãri întregesc frumusetea peisajului
Parcul National Retezat s-a înfiintat în anul 1953 la initiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grãdiii Botanice din Cluj-Napoca. În prezent parcul are statut de arie naturalã protejatã de interes national si international, fiind recunoscut ca Rezervatie a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului National Retezat s-a urmãrit chiar protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, în conditiile în care cuprinde elemente naturale cu valoare deosebitã atât din punct de vedere floristic, cât si faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic si peisagistic. Din anul, Parcul National Retezat are administratie proprie. Din luna septembrie 2004 a devenit membru al fundatiei PAN Parks, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reteaua ecologicã europeanã Natura 2000, în vederea conservãrii habitatelor naturale si a speciilor de plante si animale sãlbatice de interes comunitar. Parcul este acum unul dintre putinele locuri din România unde natura a avut cel mai putin de suferit în urma interventiei omului. În arealul acestuia trãiesc 185 de specii de pãsãri, 1.190 de specii de plante – o treime din totalul celor din România, iar 90 de dintre acestea sunt unice în tarã. Unicitatea Parcului derivã si din faptul cã în Masivul Retezat se gãsesc 20 de vârfuri muntoase cu o înãltime de peste 2.000 de metri, iar între vãile acestora se aflã 80 de lacuri si tãuri glaciare. Cel mai mare este Bucura (2.041 m altitudine) – care are o suprafatã de 11 hectare si o adâncime de pânã la 16 m. Tot aici se gãseste si cel mai adânc lac glacial din Carpati – Tãul Negru (2.014 m altitudine), cu o suprafatã de 7,5 ha. În plus, pe crestele Retezatului si în Parcul National Retezat se gãseste o populatie foarte mare de capre negre, cerbi, cãprioare, marmote, dar si jderul, pisica sãlbaticã, cocosul de munte, ierunca, vulturul sur si acvila de munte si-au gãsit habitatul ideal în Retezat. Amatorii de drumetii montane au la dispozitie o multime de trasee marcate, care totalizeazã peste 200 km si strãbat zone de un pitoresc aparte.
Carmen Cosman
