Miercuri, 21 aprilie, cei implicați în realizarea strategiei de dezvoltare a Văii Jiului trebuie să finalizeze proiectul prin care cred că vor relansa zona. Sunt vreo 10 proiecte, pe care nimeni nu le-a făcut publice oficial, iar ONG-iștii spun că nu au fost consultați.
Ideea este că responsabilii europeni așteaptă să vadă ce au făcut aleșii noștri. Un număr de 10 proiecte ar urma să fie primele ce vor fi prezentate oficialilor europeni care vor să dea bani pentru relansarea zonei noastre, prin ITI – Investiția Teritorială Integrată, sau din fondurile pentru tranziție justă.
„Săptămâna aceasta, în primul rând, vom avea draftul final al strategiei pentru Valea Jiului, Strategia pentru tranziție De la Cărbune, care este elaborată de PriceWaterhaus Cooper, împreună cu planul de acțiuni și măsurile pentru strategie. Proiectele, cele 10 sunt încă în discuții, iar cei de la Price ne-au rugat s le avem gata până la finalul săptămânii, după care ei vor face câte o fișă de proiect pentru fiecrae dintre aceste 10 proiecte”, a spus Adina Vințan, fondator Valea Jiului Society.
Practic, acum, aleșii noștri pot fi salvatorii noștri și asta, dacă au gândit proiecte viabile, însă, multe dintre ele sunt tot în domeniul social, deși, la ultima întâlnire, inclusiv cei de la ADR Vest spuneau să renunțăm la ajutoarele sociale.
„Noi, ca societate civilă, am vrut să avem o întâlnire comună, că nu m fot consultați și chira miercuri avem o întâlnire cu primarii, ca aceste 10 proiecte să fie mai clare. Nu vor fi cele priroitare, așa ne-au spus, ci 10 proiecte pentru care să avem primele fișe de proiect, care să ne ajute, ulterior, să aplicăm pentru fondurile europene”, mai susține Adina Vințan, un ONG-ist care a încercat mereu să aducă câte ceva pentru zona aceasta.
Sunt cam 10 idei. Una vizează realizarea unui centru medical de recuperare pentru populația cu boli profesionale, afecțiuni cronice și dizabilități – copii și adulți. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect este la Primăria Uricani. Un alt centru de excelență pentru educație vocațională în sistem dual , ar urma să implice primăriile din Valea Jiului și operatorii economici. Sunt proiecte ce vizează turismul și domeniile schiabile, dar și o serie de idei ce ar implica regenararea urbană. „Proiectele vor reieși din acest plan de acțiuni pe care încă nu îl știm, pentru că nu a fost publicat, dar va fi publicat săptămâna aceasta, așa cum au promis”, a adăugat Adina Vințan.
O Investiție Teritorială Integrată este soluția pentru Valea Jiului. După modelul Delta Dunării, ITI Valea Jiului presupune regândirea vieții, dincolo de sfera ajutoarelor sociale și a locurilor de muncă disponibilizate din industria minieră. „Ce ne interesează pe noi, ca societate cibvilă și, practic, ca cetățeni ai Văii Jiului, este să facem ca orașele noastre să devină atractive, să avem orașe frumoase, fie pentru turiști, fie pentru noii locuitorii. Informațiile poate nu sunt foarte clare, iar, din păcate, primarii din Valea Jiului se axează foarte mult pe ce arde, în loc să se concentreze pe viziune și pe unde vrem să ajungem, ca oraș ”, conchide Adina Vințan, fondator Valea Jiului Society.
Comisia Europeană a adoptat un document, prin care se angajează ca emisiile de carbon, până în 2050 să fie zero. Sunt 41 de zone miniere în Europa acum, care mai au o astfel de industrie și printre ele se numără și Valea Jiului Fondul Just Transition este estimat la aproximativ 30 de miliarde de euro, bani care vor ajunge în zonele țintă din toată Europa, iar o parte vor veni și pentru proiecte de la noi.
Diana Mitrache
