Drumul care duce spre Pasul Vâlcan este folosit de sportivi pentru a doborî recorduri. Aici au loc diferite competitii, de la cea de downhill, pânã la competitii de biciclete. Gradul înclinat al soselei oferã experiente unice participantilor la competitii.
Andrei Mititelu, în prezent rutier la Carcover Veloteca Racing Team si Campion National la Ciclocross la amatori, a participat la competitia denumitã generic “Castelul din Carpati”. Andrei a ocupat pozitia a 3-a.
“Castelul din Carpati este un concurs de genul vertical race care pleacã din orasul Vulcan, Hunedoara, si se terminã în Pasul Vulcan la altitudinea de 1600 metri pe drumul ce face legãtura cu statiunea montanã din pasul Vulcan. Declaratã cea mai grea cãtãrare din România de toti cei care au parcurs acest traseu (pe bicicletã), la prima vedere cifrele nu te sperie prea tare – aproximativ 11 kilometri cu 1000 diferentã de nivel, dar dacã pui în calcul cã în acesti 11 kilometri se afla 2 zone destul de lungi de „plat” si 2 coborâri scurte unde prinzi 40-50 la orã. Primii 4 kilometri sunt de încãlzire, cu o medie de 7-10%, dar nebunia începe de la kilometrul 4, unde începe zidul la propriu – 3 kilometri cu pante medii pe km în urmãtoarea ordine: 14, 16 si 13%, pante care cu rapoartele unei cursiere te tin într-o cadentã de 40-60 rpm. Dacã ai trecut de partea asta a cãtãrãrii, poti rãsufla usurat, cãci urmeazã un kilometru cu 1%”, spune Andrei Mititelu, potrivit ciclism.ro.
Andrei împãrtãseste despre experienta trãitã pe unul din cele mai dificile trasee de ciclism din tarã.
“Dupã acest kilometru usor iesi în golul alpin unde urmeazã ceva în care dacã esti slab de înger, s-ar putea sã ti se înmoaie picioarele; urmãtorul kilometru are 14% si este aproape drept, de poti sã îi vezi capãtul, dar e asa de sus încât poti face întindere la gât, pe lângã înclinatie partea grea la acest kilometru este cã te mai bate si vântul. Dacã ai trecut de kilometrul acesta si nu ai fãcut push bike, esti TARE (pentru cursieristi, cu rapoartele de mtb sigur nu te dai jos). Urmeazã sã vezi un peisaj cu pajisti alpine si drumul care urcã; în continuare peisajul este foarte asemãnãtor cu celebra cãtãrare Mont Ventoux. Începe o coborâre scurtã si intri lansat cu 50 la orã în ultimul kilometru cu pantã de 11% si toatã nebunia se termina deodatã cu asfaltul unde este si granita cu judetul Gorj. (…) trecem de acei 3 kilometri exagerat de grei. Cadenta s-a învârtit undeva la 50 rotatii pe minut si ajungem în zona cabanelor unde dupã concurs se fãcea festivitatea de premiere, în boxe se auzea o melodie derulatã în slow motion la fel cum mergeam si noi. Trecem de plat si intrãm pe zidul drept. Încet, încet iau avans fãrã sã vreau si ajung aproape în vârf unde panta e uriasã si vântul te izbeste din fatã, sunt 200m în care am mers cu cadentã de 30 si mã chinuiam sã nu declipsez, reusesc sã trec, rãsuflu usurat si încep usoara coborâre pe placa mare si fac un mic sprint, prind 60 si intru cât pot de lansat în urcare unde la final eram asteptat de celebrii stegari de la Hunedoara si FINISH”, a mai spus ciclistul. 40 de concurenti din întreaga tarã s-au aliniat la start, start care sã dã din pantã.
Cosmin BACIU
