A trãit încã o experientã de cosmar, cu multe momente de cumpãnã si, dacã a trecut printr-o accidentare gravã, acum câteva editii, de data aceasta nu s-a riscat. Vorbim despre Toma Coconea, cel care anul acesta a bãtut recordul european la ridicarea în aer, cu parapantã.
Primul sãu interviu ni l-a acordat nouã, acasã, si atunci când l-am întrebat ce mãnâncã Maurer de e mereu primul, ne-a explicat cã elvetianul chiar a tinut cont de sfaturile lui încã de la prima editie, pentru cã Toma chiar a fost unul dintre cei ce i-a fost mereu în umbrã. Dar ne-a vorbit si despre momentul în care a ales sã trãiascã, pentru cã decizia sa a fãcut diferenta. „Foarte multã lume s-a întrebat ce s-a întâmplat în penultimul meu zbor, când m-au vãzut la 6.000 m si stiau cã ajung, de acolo, la final. Mai avem 80 km pânã la Monaco, dar ghinionul meu a fost cã aveam o furtunã la 1 km în fatã si nu stiam cã o sã fie asa de violentã. M-am lovit de furtunã ca de un zid, mi-a crescut pulsul – au vãzut cã aveam un salt de 180, la 240, un puls foarte ridicat, mi s-a rupt si echipamentul si am ales viata, cã, dacã întorceam dupã munte, exista 80 % sansa sã mã accidentez. Chiar dacã sunt o fire încãpãtânatã, am luat decizia sã fiu cu voi si sã vã împãrtãtesc si sã îmi vãd de viatã mai departe”, a povestit Toma Coconea, concurent si la aceastã editie a Red Bull X Alps.
Nu a ajuns la finish, dar vrea sã îl cheme în România, în Parâng, pe cel ce câstigã mereu aceastã cursã, pe Maurer, omul care a si declarat la conferinta de presã de la Monaco cât de mult l-a inspirat Toma Coconea.
„Am un proiect si vreau sã organizez X-Carpati si sigur ar veni cã e foarte ok, competitiv si l-as face curios. La conferinta de presã, chiar a declarat cã a tinut cont de sfatul meu. M-a întrebat acum 10 ani de zile, ce mãnânc si fac eu de alerg asa de bine. I-am zis cã îi trebuie cam 10 ani de antrenament si a declarat la Monaco, acum, cã a tinut cont de sfatul meu”, ne-a spus amuzat Toma Coconea. Toma a venit extrem de pozitiv, ne-a povestit cã a fost greu, cã la Monaco l-a asteptat Mihaela Rãdulescu, care l-a si cazat si care l-a si tratat, cã anul viitor se însoarã si cã si acum alãturi i-a fost bunul sãu prieten Tibi Useriu.
„Tibi a venit într-un moment foarte dificil si m-a ajutat mult în cursã. Am aterizat si trebuia sã decolez. I-am zis: Tibi ia apã si hai cu mine! A doua zi, seara pe stradã, i-am zis cã am de urcat un ghetar mâine si speram sã vinã cu mine. A zis cã pentru asta a venit. Ne-am luat echipament, coltare, coarde si sus pe vârf! Ultimii 2 km s-a lãsat plafon, grindinã, ne învârteam pe o pantã de 45 de grade, nu mai vedeam nimic. Eram acolo în punctul de pas, stiam cã sunt acolo, dar nu vedeam nimic si, când s-a ridicat putin plafonul, i-am zis cã trebuie sã decolez si, dacã nu era el, pe altul nu îl lãsam singur acolo”, explicã Tomi.
Cursa din Alpi a fost încã un obstacol pentru Tomi, dar, asa cum îl stim, nimic nu îl va opri pe veteranul acestui concurs infernal sã mai vrea si participarea la o editie aniversarã. „A fost o competitie frumoasã, reusitã. O spun si din prisma specialistilor care nu se asteptau ca eu sã fac o cursã asa de tehnicã si cu foarte mult zbor, 70%. Am fost 15 atleti, care oricând puteam sã rãsturnãm clasamentul, m-am luptat cu plutonul fruntas si încã nici nu s-a terminat bine, dar eu deja mã gândesc la editia a X-a, cea aniversarã, pe care o pregãtesc, de pe drum, când am condus înapoi 2000 de km de la Monaco. Cred cã asta m-am gândit tot drumul”, a conchis Toma Coconea.
Pentru noi, cei din Valea Jiului, Toma Coconea este cel mai mare motiv de bucurie. E acasã si, asa cum ne-a spus, a venit sã ne bucure cu experienta lui minunatã. O va face si altã datã si cred cã l-am gãsit mai optimist ca niciodatã, pentru cã, acum a avut alãturi de el o echipã fantasticã. Toti cei care i-au fost alãturi l-au sustinut, l-au încurajat, cu ei a fãcut searã de searã calcule, iar acum a venit sã ne facã mândri cã suntem din acelasi loc.
Diana Mitrache
