În aprilie anul acesta a împlinit 46 de ani. Rãmâne una dintre cele mai longevive sportive de care a avut parte Valea Jiului: Simona Bãncilã.
Ca sã faci un inventar al sportivei de la tir cu arcul, e aproape imposibil. Nãscutã în Cãpreniul din Gorj, a fost mereu atasatã de Valea Jiului, prin scoalã, muncã, familie, dar în primul rând, prin sport.
În urmã cu trei decenii, prin 1987, convinsã de o prietenã (Mona Giurgea), ajunge pe poligonul de la Aninoasa si se îndrãgosteste subit de tirul cu arcul, dupã numai câteva luni de legitimare la Minerul, cucereste o medalie de bronz la Cupa A. S. Satu Mare. Au urmat rezultate de exceptie în numeroase competitii interne, ajungând pe podiumul unor competitii internationale în R. P.P. Coreanã, Italia, Turcia, cu un moment de vârf în 2001, când la Belgrad (Serbia) obtine titlul de campioanã balcanicã la senioare.
O perioadã, datoritã unor problem de sãnãtate, renuntã la sportul de performantã, fãcând o pauzã de cinci ani (2002-2007), revenind spectaculos la vârsta de 36 de ani!
Cu o fortã de nebãnuit, Simona Bãncilã se impune în toate competitiile nationale, cupã si campionat, devenind din nou campionã balcanicã la Belgrad. Desigur, existã si regretul cã de pildã ratarea calificãrii la Olimpiadele de la Beijing sau Rio de Janeiro.
Dar dincolo de toate acestea, Simona Bãncilã rãmâne acel exemplu de personalitate, un exemplu de îmbinare perfectã a vietii de familie cu sportul, o luptãtoare care ar trebui sã rãmânã un exemplu, chiar si acum când a abandonat activitatea competitionalã.
Îti multumim Simona Bãncilã!
(în editia de mâine un amplu material despre ultimul concurs de la Aninoasa)
