Aurul dacilor se vinde încã bine pe piata neagrã internationalã, dupã ce ani în sir cetãtile din Munti Orãstiei au fost lãsate la mâna hotilor de comori. Abia de curând au ajuns în administrarea Consiliului Judetean Hunedoara, care le asigurã si paza.
În ciuda multiplelor actiuni derulate în ultimii ani, care au dus la recuperarea unei pãrti a tezaurului traficat peste granitã, aurul dacilor este încã împrãstiat prin toate colturile lumii. Braconierii arheologici care au periat pãdurile din zona cetãtilor dacice dotati cu detectoare performante de metale, au pus mâna pe monedele de aur, pe care le-au traficat pe piata neagrã internationalã.
Si în ciuda mãsurilor stricte anuntate de autoritãti sau a proceselor aflate pe rolul instantelor de judecatã, tezaurul strãmosilor nostri se comercializeazã la liber pe pietele virtuale, iar dovadã stau licitatiile de pe eBay, care aratã cã aurul dacic este în continuare scos la vânzare pe Internet.
Nu cu mult timp în urmã, cetatea dacicã de la Sarmizegetusa Regia a fost preluatã cu acte în regulã de Consiliul Judetean Hunedoara, dupã ce ani de zile s-a încercat realizarea
acestui lucru. Iar trecerea cetãtii dacice Sarmizegetusa Regia în administrarea CJ Hunedoara deschide o perspectivã importantã în ceea ce priveste dezvoltarea turismului, dar si de protejare a monumentului UNESCO. De fapt,autoritãtile judetene au anuntat cã una dintre prioritãti o reprezintã chiar asigurarea unui sistem eficient de pazã a sitului arheologic din Muntii Orãstiei. În plus, CJ Hunedoara va putea accesa fonduri nerambursabile în vederea punerii în valoare a cetãtii Sarmizegetusa Regia, dar si a celorlalte cetãti dacice din Muntii Orãstiei.
Demersurile CJ Hunedoara în acest sens au demarat încã din noiembrie 2010, când consilierii judeteni din Hunedoara au aprobat o hotãrâre, prin care solicitau Guvernului României transmiterea Parcului National Grãdistea Muncelului, care include si Complexul arheologic al cetãtilor dacice, din domeniul statului, în administrarea judetului Hunedoara.
Jefuite fãrã milã
Cetatea Sarmizegetusa Regia face parte din patrimoniul UNESCO din anul 1999, alãturi de alte cinci fortãrete dacice: Luncani – Piatra Rosie, Costesti-Blidaru, Costesti-Cetãtuie, Cãpâlna si Bãnita. Fãrã pazã însã, a fost jefuitã fãrã milã de cei care au fãcut o adevãratã meserie din braconajul arheologic. Braconajul arheologic a reprezentat mereu una dintre cele mai mari amenintãri la adresa patrimoniului national cultural, iar zona cetãtilor dacice Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Costesti, Fetele Albe si Piatra Rosie a fost scurmatã ani în sir de cãutãtorii de comori. Braconajul arheologic a scos din tarã numeroase vestigii arheologice si mii de monede de aur, iar cazul brãtãrilor dacice recuperate relativ recent de statul român sunt exemplul cel mai mediatizat si spectaculos al acestui fenomen ilegal. Dupã 1990, si pe fondul lipsei unei legi reale, traficarea obiectelor de
patrimoniu a adus profituri uriase celor angrenati in astfel de filiere.
De exemplu, între 1998 si 2000, aurul dacic a atras ca un magnet tot mai multi cãutãtori de comori înarmati cu cele mai performante aparaturi.
Cel mai vizibil a fost si încã mai este comertul pe INTERNET cu monede, la mare pret fiind kosonii. Dincolo de paguba sentimentalã, cauzatã de înstrãinarea patrimoniului, România a pierdut sume fabuloase din acest comert de pe piata neagrã a comorilor.
Carmen Cosman
