Unelte, pălării, obiecte de îmbrăcăminte, scule, căciuli și pălării, butoaie, vase, alimente, tobogane și tarabe de unde aburesc micii, dar și nelipsitul „pui al târgului” au fost, din nou, ingredientele Târgului de la Pui. E lege, în 14 octombrie, de Sfânta Parascheva, aici se adună precupeții din Țara Hațegului, cu produsele de care au nevoie localnicii. Sunt oameni care au prins obiceiul de zeci de ani și l-au moștenit de la părinți, ori bunici. Așa că nimeni nu a lipsit de la târg, iar circulația rutieră pe DN 66 în dreptul localității Pui a fost una infernală, blocată pe alocuri.
Cum am ajuns la târg a venit la mine un localnic, supărat că politicienii nu au lipsi cu pliante, ori de pe bannere atârnate peste drum, dar animalele nu au fost primite. „Eu, care vin de multă vreme la târg, eu fiind un țăran, am regăsit târgul de la Pui altfel. Lipsa animalelor face ca, toată strădania politicienilor care trec pe aici și ne dau pliante, să nu poată înlocui lipsa oilor, măgarilor, cailor. Aici, asta era frumusețea târgului și nu poate fi înlocuită cu cohorta de politicieni care au dat pe aici, azi”, a spus un precupeț supărat. Avea pe tarabă doar curele de cai, clopot pentru vacă și nu a putut aduce aici niciun animal viu.
Dar de la Târgul de la Pui nu au lipsit cei care au vândut galoși de cauciuc îmblăniți, cizme, haine noi și la mâna a doua, obiecte de artă și mobilă nouă ori veche și tarabagiii care ne îmbiau cu de obiecte de artizanat.
Dintre toți, s-a distins un pălărier, care avea pălării din lână și mulți clienți probau și chiar cumpărau. „Nu plec fără pălărie azi. Aici îmi înnoiesc eu, an de an, pălăria”, a spus unul dintre cei ce probau. Iar pălărierul a spus că vine de departe. „Eu le lucrez manual. E lână 100% românească și le fac așa cum le-am făcut în ultimii 28 de ani. Le cos, le personalizez, cu broderie, picturi. Oamenii vor cu berbeci, cai, că dacă are cal acasă, are și pălăria brodată cu cai. Dacă e oier, ia o pălărie cu berbeci brodați. Broderiile le face fiica mea și nu pot decât să spun că păstrez tradiția în familia mea”, a spus pălărierul de la Pui.
Și, dacă ai ajuns la Pui, trebuie să guști un sirag din „Puiul târgului”.
„Nu plec până nu iau Puiul târgului. E turtă dulce și un dulce cum puține găsești acum în comerț”, a spus o doamnă care tocmai cumpăra.
Turta dulce colorată și înșirată pe o sfoară, precum mărgelele, simbolizează puiul târgului, iar producătorii acestui produs dulce spun că respectă tradiția și vin aici unde toată lumea îi caută. „Puiul târgului este o turtă dulce ce o producem acasă. Noi o facem, tradițional, ca în Ardeal. Este de când era bunica mică. Mărgelele care se puneau la gât, alături de o Oglindă. Și lumea cumpără”, a spus un producător de turtă dulce. „S-a păstrat tradiția. Eu sunt a doua generație. Vin de la Alba Iulia și am mai multe modele. Nu știu de ce îi zice Puiul târgului, poate că e comuna Pui, dar turtarii știu și vin aici din mai multe părți cu astfel de podoabe dulci”, a spus un alt producător de turtă dulce.
Circulația rutieră a fost mult îngreunată de miile de oameni care au venit, pe jos, dar mai ales cu mașinile, la Târgul de la Pui.
Târgul are loc, în fiecare an, de 14 octombrie, în ziua sărbătorii Sfintei Parascheva și adună producătorii locali și cumpărătorii din Țara Hațegului și nu numai.
Diana Mitrache
