Inspectorii ITM Hunedoara au sesizat Parchetul dupã ce au descoperit cã aproximativ 950 de paznici ai firmei de pazã erau angajati pe jumãtate de normã sau mai putin si prestau opt ore.
Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara a desfãsurat în perioada 07.10-19.10.2016 un amplu control la o societate de pazã cu sediul în municipiul Resita, care desfãsura activitãti specifice si pe raza judetului Hunedoara. S-au avut în vedere în timpul controlului aspecte legate de depistarea si combaterea cazurilor de muncã fãrã forme legale, derivatã inclusiv din mascarea contractelor de muncã sub alte firme sau forme contractuale. S-a mai avut în vedere problematica timpului de muncã si odihnã, munca de noapte, munca suplimentarã, munca în zilele de sãrbãtoare legalã si în zilele de sâmbãtã si duminicã precum si Registrul general de evidentã a personalului în formã electronicã (completare, transmitere, date înscrise eronat).
La respectiva firmã de pazã lucrau la momentul controlului 1.160 de salariati, din care 1.004 bãrbati si 156 femei. Din totalul femeilor încadrate în muncã, numai 39 apãreau cã lucreazã în baza unui contract cu normã întreagã de 8 ore. Pe parcursul controlului s-au luat declaratii si au fot intervievati opt salariati. Au fost verificate mai multe puncte de lucru ale societãtii pentru a putea depista eventualele deficiente, mai ales cã ITM Hunedoara se afla deja în posesia unor informatii referitoare solicitarea angajatorului de a modifica prin acte aditionale contractele de muncã ale angajatilor cu încãlcarea legislatiei muncii. Pe parcursul controlului, pe lângã verificarea punctelor de lucru, s-a verificat si Registrul general de evidentã a salariatilor în format electronic lucru ce a etalat faptul cã din cele 1.160 de contracte de muncã, 806 erau încheiate cu fractiune de 1 orã pe zi, 155 cu fractiune de 4 ore pe zi, 21 erau încheiate cu fractiune de 2 ore pe zi si numai 134 erau încheiate cu norma întreagã de 8 ore pe zi. Totodatã informatiile primite de inspectorii de muncã relevau faptul cã o parte din salariati lucrau în baza unor contracte de prestãri servicii, pe care firma le-a denumit “contracte de colaborare”. Desi în prima fazã a controlului, reprezentantii firmei au refuzat sã punã la dispozitia inspectorilor de muncã un asemenea contract, ulterior au revenit si au prezentat un numãr de 10 contracte de colaborare.
Reprezentantilor firmei de pazã li s-au solicitat “note de relatii” pentru a putea lãmuri anumite aspecte legate de modul în care se încheie si se transmit contractele salariatilor. S-a observat cã activitatea prestatã în baza contractelor de muncã nu diferã cu nimic de activitatea prestatã în baza contractelor de colaborare, persoanele efectuând acelasi serviciu de pazã si monitorizare conform graficelor si planurilor de pazã. În fapt angajatorul a încercat sã ocoleascã legea si sã nu achite contributiile cãtre bugetele asigurãrilor sociale de stat diminuând norma de muncã din contractele de muncã la patru, douã si chiar o orã pe zi, iar pentru restul timpului de muncã a încheiat aceste contracte de colaborare. Conform prevederilor legale, întrun contract de colaborare cel care presteazã activitatea are libertatea de a alege locul, modul de desfãsurare a activitãtii, programul de lucru si mijloacele tehnice cu care lucreazã si-si asumã si riscurile inerente activitãtii, ceea ce evident nu era cazul în aceastã situatie care de fapt masca un contract de muncã.
Totodatã s-au descoperit în pontaje ore suplimentare neplãtite si pentru care nu s-a acordat timp liber corespunzãtor. Totodatã din verificarea timpului de muncã si odihnã al salariatilor s-a constatat cã orele lucrate pe timp de noapte si orele lucrate în zilele de sãrbãtori legale, sâmbãta sau duminica nu sunt bonificate cu sporul legal.
În Registrul general de evidentã a salariatilor în format electronic s-au descoperit erori evidente. Desi nu erau semnate acte aditionale aferente modificãrilor contractelor de muncã, datele au fost transmise în format electronic, semnarea actelor aditionale fãcându-se ulterior transmiterii Revisalului, aspect ce încalcã legislatia muncii. Societatea de pazã a fost sanctionatã o sumã totalã de 13.000 lei pentru patru încãlcãri legislative: 2.000 lei pentru neacordarea sporului legal pentru munca de noapte, 2.500 lei pentru orele suplimentare necompensate cu timp liber plãtit sau neplata acestora, 5.000 lei pentru neacordarea liberelor plãtite atunci când se lucreazã în zile de sãrbãtoare legalã si 3.500 lei pentru completarea eronatã a Registrului general de evidentã a salariatilor. Pentru faptul cã s-au descoperit în timpul verificãrilor aproximativ 950 de persoane fãrã forme legale de angajare (aparenta legalitate fiind datã de ‘contractele de colaborare’) s-a fãcut plângere penalã împotriva firmei la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Deva, urmând ca în continuare cazul sã fie instrumentat de cãtre procurori.
Anchetati si de DIICOT
Suspiciunile referitoare la practicarea muncii la negru existã de aproape trei ani, iar societatea Mike Security a mai fost amendatã pentru asemenea fapte si conducerea ei este cercetatã de cãtre DIICOT. Potrivit procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism – Biroul Teritorial Caras Severin împreunã cu ofiteri de politie judiciarã din cadrul Brigãzilor de Combatere a Criminalitãtii Organizate si Serviciilor de Combatere a Criminalitãtii Organizate, la societate au fost efectuate un numãr de 77 perchezitii domiciliare pe raza judetului Caras Severin si în alte 19 judete în cadrul unei actiuni vizând destructurarea unui grup infractional organizat specializat în sãvârsirea infractiunilor de evaziune fiscalã si spãlare de bani în domeniul societãtilor comerciale având ca obiect de activitate paza si protectia de bunuri si persoane. În cauzã, existã suspiciunea rezonabilã cã începând cu anul 2010, pe raza judetului Caras-Severin s-a constituit un grup infractional organizat specializat în activitãti din sfera criminalitãtii economico-financiare si spãlare de bani, în scopul fraudãrii bugetului consolidat al statului. În vederea asigurãrii unei activitãti infractionale calificate si organizate, grupul a actionat pe trei paliere, fiecare membru având un rol prestabilit.
Primul palier a avut un rol decizional si de coordonare asigurat de cãtre liderul grupãrii care a controlat întreaga activitate infractionalã, precum si de persoane apropiate care au avut ca sarcinã monitorizarea punerii în aplicare a dispozitiilor acestuia.
Din palierul cu rol de executie au fãcut parte membrii ai grupãrii care initial au fost angajati în societate, iar ulterior din dispozitia liderului au avut calitatea de administratori/asociati ai unor societãti, cele mai multe dintre ele de tip “fantomã”. De asemenea, din acest palier, au fãcut parte cei care au aderat ulterior la grupul infractional, cu diverse roluri în societate (recrutarea de persoane dispuse sã înfiinteze societãti comerciale fantomã, asigurarea legãturii între membrii grupãrii, etc). Din palierul de sprijin au fãcut parte persoane care, fãrã a fi implicate direct în activitatea de evaziune fiscalã si spãlare de bani, au desfãsurat alte activitãti infractionale, (persoane din cadrul autoritãtilor statului, functionari bancari) care, acceptând sã fie înfiintate societãti comerciale la adresa acestora, sau transferul unor bunuri în scopul ascunderii provenientei acestora sau a evitãrii luãrii unor mãsuri procesuale (sechestre), s.a. Subliniem cã liderul grupului a coordonat si societãti care au desfãsurat o activitate comercialã „la vedere”, participând la licitatii având ca obiect asigurarea pazei unor diferite obiective. Ulterior, sub diverse modalitãti, aceastã activitate era transferatã cãtre societãtile comerciale de tip fantomã care erau utilizate temporar iar ulterior radiate. O altã laturã a activitãtii infractionale consta în transferarea angajatilor societãtilor ”curate” cãtre societãti ”fantomã”, în baza unor contracte în care acestea din urma preluau si obligatiile fiscale aferente, fãrã a încasa însa nici un profit din aceasta activitate comerciala aparent legala (închirierea de fortã de munca). Prejudiciul estimat cauzat bugetului de stat este în sumã de aproximativ 25.000.000 lei. Suportul de specialitate a fost asigurat de cãtre Serviciul Român de Informatii”, aratã comunicatul DIICOT.
Maximilian Gânju
