Strategia energeticã a României nu este pe lista lui Mos Crãciun sau în ghetuta lui Mos Nicolae. Asta este pãrerea ministrului Energiei, Victor Grigorescu, despre strategia energeticã ce se aflã în consultare publicã. Adicã, strategia energeticã nu va multumi pe toatã lumea, iar în aceastã categorie ar putea fi inclusi si minerii, având în vedere faptul cã producere energiei electrice pe bazã de cãrbune va scãdea pânã în anul 2030 de la 30% la 12%.
“Strategia nu este lista lui Mos Crãciun sau ghetuta lui Mos Nicolae. Pornim de la o realitate, cã trebuie sã înlocuim capacitãti, trebuie sã modernizãm anumite capacitãti ca sã prelungim orele de functionare si pornim de la o realitate: de la capacitãtile pe care le avem, de la resursele pe care le avem si construim aceastã strategie în jurul propriilor noastre forte”, a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei, la Realitatea TV
Cãrbunele scade la 12%
Productia de energie electricã pe bazã de cãrbune va scãdea pânã în 2030 de la 30% la 12%. Totodatã, ministrul sustine cã huila va face parte dintr-un mix energetic care sã ducã la independenta enegeticã a României.
„2030 este punctul focal al acestor analize si al acestor proiectii si existã si o perspectivã cu privire la anii 2050. Am ajuns aici dupã un an de zile de consultãri, evaluãri foarte clare a stadiului actual. În urmãtorii 15 ani, România va trebui sã îsi modernizeze cam 1/3 din capacitãtile de producere a energiei electrice. 1/3 din capacitãtile de producere a energiei electrice ies din uz pe cale naturalã pentru cã li se vor termina orele de functionare, devin uzate din punct de vedere tehnic sau tehnologic. A înlocui în urmãtorii 15 ani aceste capacitãti, peste aproape 5000 MWh este un obietciv fundamental, astfel încât România sã producã cel putin la fel de multã energie câtã produce în momentul de fatã, sã producã energie mai curatã, sã producã o energie de asemenea manierã încât sã avem continuitate în aprovizionare si sã ofere consumatorului final un serviciu de bunã calitate”, a mai subliniat sursa citatã.
Ministrul a mai spus cã exisãt posibilitatea ca în anumite locuri în care în prezent se produce energie electricã, pe viitor sã nu mai fie posibil acest lucru.
“S-ar putea ca în anumite locuri unde astãzi producem energie sã nu se mai producã în viitor, din anumite ratiuni, inclusiv din ratiuni ale pietei si trebuie sã ne gândim ce anume punem în loc, dacã punem grupuri energetice. Ce se întâmplã cu zonele care astãzi reprezintã un punct important pe harta energeticã a României. Aceastã tranzitie nu se va întâmpla mâine, se va întâmpla în 15 ani, însã înlocuirea a 5000 de MWh nu e un lucru simplu”, a mai spus Grigorescu la Realitatea TV.
Energie curatã
Strategia energticã a României prevede decarbonarea, adicã producerea energiei electrice pe bazã de resurse nepoluante. CEH este unul dintre cei mai mari poluatori. Scãderea emisiilor de GES va continua într-un ritm mai lent decât în ultimii 25 de ani, date fiind investitiile deja realizate în sectorul industrial. “Ne dorim sã producem energie mai curatã si aceastã înlocuire a parcului de capacitãti sã se facã cu capacitãti noi, astfel încât România sã poatã în jurul anilor 2030 sã polueze mai putin, sã aibã mai putine emisii”, a mai subliniat ministrul energiei. Oficialii Ministerului Energiei dau asigurãri cã si în perspectiva anilor 2030 cãrbunele va continua sã existe, însã într-o pondere mult mai scãzutã.
“Vom continua sã avem resurse de cãrbune si estimarea noastrã aratã cã acest combustibil va continua sã fie în mixul energetic si în perspectiva anilor 2030. Spuneam cã atunci când nu mai bate vântul, când temperaturile sunt scãzute, cãrbunele reprezintã un element extrem de important, dar este important ca aceste capacitãti sã le modernizãm. Va trebui sã includem si aici tehnologii pentru a crea sustenabilitate, adicã sã producem într-o manierã care sã aibã sens din punct de vedere economic, al mediului, din punct de vedere social si al consumatorului final. Trebuie sã cãutãm acele tehnologii care din punct de vedere economic au sens, dar aceastã modernizare nu se va putea face fãrã interventia unor scheme de suport, în anumite sectoare. Trebuie sã alegem acele tehnologii care ne avantajeazã din punct de vedere al securitãtii energetice, care ne întãresc pozitia nationalã în sistemul energetic”, a mai spus ministrul.
Strategia energeticã a indentificat si o vulnerabilitate “internã de securitate energeticã este problema complexurilor energetice pe bazã de lignit si huilã. Pe fondul cresterii anticipate a pretului certificatelor ETS, cãrbunele va suporta presiunea competitivã a tehnologiilor cu emisii scãzute de GES. Inevitabil, pe termen lung se va reduce ponderea cãrbunelui în mixul de energie primarã al României. Situatia economicã si socialã a acestor societãti cu capital majoritar de stat trebuie rezolvatã prin restructurarea si eficientizarea activitãtii, concomitent cu reconversia treptatã a zonelor miniere, tinându-se cont de importanta lor în securitatea energeticã nationalã si de caracterul monoindustrial al acestor zone”.
Monika BACIU
