Gânditã ca o statiune de munte, perfectã pentru iubitorii sportului, Statiunea Vidra a ajuns o adevãratã paraginã. Doar clãdirile vechi, gândite de Ceausescu ca locuri de cazare pentru lotul national de kaiac canoe, amintesc de un proiect grandios. Constructiile, niciodatã finisate, ori folosite pentru turism, deoarece Revolutia a oprit ridicarea grandioasei statiuni de munte, amintesc de o idee care a rãmas uitatã de toti.
Ele apartin acum sindicatelor conduse de Marin Condescu si nimeni nu a mai dat pe aici de ani buni. Pe lac mai vin împãtimiti ai muntelui, iau câte o bãrcutã si vâslesc agale, la pescuit. În rest… ruine nãpãdite de buruieni, câini vagabonzi si câtiva muncitori tocmiti în zonã. „Ele sunt în administrarea sindicatelor si nu stim ce decid acei oameni”, spun cei din zonã.
Domeniul schiabil Transalpina, o altã poveste
La doar câtiva pasi, într-un loc de poveste, însã, o altã statiune renaste „ca din apã”. La 2.000 de metri altitudine, pe un teren virgin, o mânã de oameni au ridicat unul dintre cele mai mari domenii de schi din România, într-un timp record.
Domeniul de Schi Transalpina, un loc din care vezi Muntii Fãgãrãs si la doar 30 de km de Petrosani – a crescut în câteva luni si a ajuns ceea ce nici Straja si nici Pasul Vâlcan, ori Parângul nu vor fi prea curând.
Investitia este finantatã în mare mare parte de Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Turismului, dar muncitorii lucreazã aici într-un ritm nemaiîntâlnit în România. Spunem asta pentru cã lucrãrile au ajuns la final, iar aici sunt douã telegondole gata sã primeascã turistii, instalatii de teleschi, posturi pentru jandarmi, pentru salvamontisti si chiar parcãri supraterane pe 3 niveluri, plus, bazine cu apã de capacitãti uluitoare. Toate sunt gata într-o sãptãmânã, iar cei care au gândit proiectul vorbesc despre el ca despre cea mai mare realizare din zonã. Asta si pentru cã oamenii care vor lucra acolo sunt din Valea Jiului si tot de aici se gândesc cei care dezvoltã domeniul schiabil Transalpina sã aducã oameni la muncã. „Avem 9 kilometri de pârtii, teleschiuri, telescaun, telegondole. Toate sunt gata în cel mai scurt timp, iar apoi nu va trebui decât sã construim locuri de cazare, undeva lîngã lac, jos, pentru cã la baza telegondolei am fãcut doar o parcare pe trei nivele. Este un loc cu un potential turistic urias si cei interesati pot construi aici în privat. Aici pot ajunge si cei de pe Transalpina”, a mai adãugat Dan Faur, managerul de proiect.
Totul a costat 28 de milioane de euro si în mare parte, finantarea vine de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Turismului, însã, constructorii mai au de recuperat sume importante. Totusi, lucrãrile au fost duse la bun sfârsit pe credit si constructorul sustine cã într-o sãptãmânã poate sã ningã. Asta pentru cã deja au fost amenajate pârtiile, bãtãtorit pãmântul, iar 6 tunuri de zãpadã stau sã fie alimentate din bazinul de 120.000 de metri cubi, construit la 2.000 de metri altitudine.
Dupã ce a construit de la zero kilometri de pârtie în toatã tara si a amenajat domenii schiabile, ori a montat telegondole si instalatii de transport pe cablu, arhitectii au ales acest loc, desprins parcã din Rai, unde a fost construit un paradis montan. Cei care l-au gândit spun cã în 5 ani de zile domeniul schiabil Transalpina va fi numãrul 1 în România în turismul montan. Va fi un alt St. Moritz din Elvetia. Iarna pârtiile de schi, ce se întind pe kilometri, vor fi legate între ele cu teleschiuri, ori telegondole. Un peisaj de vis, pârtii de schi si conditii deosebite, gândite dupã clima locului.
Lacul nu va rãmâne deoparte, iar cei de aici se gândesc sã amenajeze pontoane, unde turistii vor avea posibilitatea sã ia bãrcile si sã facã o plimbare pe lacul Vidra.
Statiunea Vidra…
…. se dorea una din cele mai frumoase statiuni montane din România. Situatã pe Valea Lotrului, mai precis în Muntii Puru, pe malul lacului cu acelasi nume, la o înaltime de 1.370 m, zona beneficiazã de aer deosebit de ozonat bogat în ioni negativi si esente volatile de brad si grad de poluare zero în anotimpul de iarnã. Zãpada se mentine în jur de sase luni pe an, iar drumul este accesibil tot anul. Aici, fostul dictator Nicolae Ceausescu ar fi dorit sã organizeze o olimpiadã de iarnã. Vidra beneficiazã de un potential însemnat atât pentru sporturile de iarnã, cât si pentru cele de varã. De altfel, campionul Ivan Patzaichin si canotorii olimpici ai României se antrenau aici, înainte de 1989, pe lacul Vidra, unde amatorii de sporturi nautice cu vele pot sã îsi dovedeascã mãiestria în navigatie. Potentialul turistic din Vidra este foarte mare. Pornind din aceastã statiune, turistii ar putea face excursii prin Muntii Parângului, Lotrului sau Cãpãtânii, iar statiunea a fost deja legatã printr-un drum secundar de Transalpina.
Diana Mitrache
