Principalul eveniment al pieței locale s-a desfășurat săptămâna aceasta – ședința de politică monetară a BNR.
Decizia băncii centrale poate fi considerată surprinzătoare, majoritatea analiștilor anticipând o primă reducere la ședința din 4 octombrie. Însă, griparea economiilor Statelor Unite, cea mai mare a lumii, și a Germaniei, cea mai importantă din Europa, și semnele negative venite din Japonia, a clătinat marile burse ale lumii la începutul acestei săptămâni.
Aceste tendințe s-au suprapus cu riscul declanșării unui conflict în Orientul Mijlociu, care ar avea ca efect imediat scumpirea petrolului.
Pentru a vaccina economia României în fața acestor pericole, BNR a decis miercuri, la finalul ședinței de politică monetară, să reducă dobânda de referință, începând cu data de 8 august, de la 6,75 la 6,50%/an. Totodată, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost micșorată de la 7,75 la 7,50%/an iar cea la facilitatea de depozit de la 5,75 la 5,50%/an, menținând nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
În comunicatul de presă, transmis la încheierea ședinței, se arată că „deciziile vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.”
Actualul nivel al ratei de referință rămâne una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Cea mai mare dobândă de referință este cea din Ungaria, cu 6,75%, în timp ce Polonia practică o rată de 5,75% și a anunțat că nu va opera modificări până la sfârșitul anului, iar în Cehia valoarea este 5,25%, în timp ce principala rată directoare a BCE, cea pentru facilitatea de depozit, este de 3,75%.
Pentru a proteja leul de posibile tentații speculative, banca centrală avea la sfârșitul lui iulie o rezervă internațională (valute plus aur) de peste 71 miliarde euro. Totodată, ea poate apela la o linie de lichiditate din partea BCE prin care se poate împrumuta cu până la 4,5 miliarde de euro.
Cursul euro s-a menținut săptămâna trecută pe linia de stabilitate care s-a conturat din mai 2022, când a fost atins maximul istoric de 4,9783 lei. Media de vineri a fost stabilită vineri la 4,9769 lei, valoare identică cu cea de luni iar tranzacțiile s-au realizat la nivel săptămânal în culoarul 4,975 – 4,978 lei.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,59%, valoare comparabilă cu cea din 18 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 5,63 la 5,62%, nivel care nu a mai fost atins din 12 mai 2022, iar cel la 12 luni a alunecat de la 5,66 la 5,65%, valoare apropiată de cea din 11 mai 2022.
Euro s-a tranzacționat vineri între 1,0909 – 1,0932 dolari, după creșterea de luni la 1,1009 dolari. După atingerea unui minim de 4,5426 lei, cursul monedei americane a urcat la 4,5613 lei și a încheiat săptămâna la 4,5582 lei.
Prețul gramului de aur a crescut vineri de la 350,7813 lei, minimul săptămânii, la 355,1653 lei, după ce metalul galben s-a apreciat la 2.416,20 – 2.436,70 dolari/uncie.
Analiza cuprinde perioada 5 – 9 august
Radu Georgescu
