Trei specialisti, membri ai Platformei Europene pentru Regiunile Carbonifere în Tranzitie, în frunte cu Klaus Borchardt, directorul general al departamentului de energie, au venit în Valea Jiului.
Totul s-a întâmplat la un an de când aceastã zonã face parte din platforma european ce vizeazã salvarea regiunilor carbonifere si în conditiile în care alte tãri, intrate odatã cu noi, au primit deja finantare.
„Am considerat cã Platforma pentru Regiuni Carbonifere în Tranzitie, care este o initiativã a Comisiei Europene, este o mare oportunitate pentru Valea Jiului. Valea a fost inclusã în aceastã platformã de anul trecut, din aprilie si am participat la întâlnirile de la Bruxelles, mereu, sustinând cauza Vãii Jiului, considerând cã, pentru a fi gãsite solutii, trebuie sã fie consultati oamenii din zonã. Degeaba se fac strategii la Bucuresti, dacã nu sunt consultati oamenii de aici si care stiu si problemele si vãd si care ar fi solutiile. Este vorba de trei reprezentanti ai Platformei, care sunt în Comisia Europeanã, la Directia Generalã pentru Energie si cea pentru Dezvoltare Regionalã. Sansele, cred eu, sunt destul de bune, pentru cã sunt deja proiecte finantate în alte tãri, cum este Polonia, Cehia, care au intrat în aceiasi perioadã în aceastã platformã si deja sunt finantate alternative la minerit ”, a spus Alexandru Mustatã, coordonator de programe în cadrul Asociatiei Bankwatch Romania.
Expertii de la Bruxelles au vizitat mina Petrila si au aflat ce s-ar preta acolo. Sunt douã scenarii pentru ansamblul nedemolat de la mina Petrila: cel al licitatiei si care impune cumpãrarea directã a clãdirilor, de la SNIM, iar al doilea este unul ce aratã cã activele ar putea sã intre, prin asociere cu Asociatia Culturalã Petrila, intrã în acest proiect si pot fi puse la dispozitie, pentru regenerare.
„Delegatia de la Bruxelles a vrut sã viziteze Mina Petrila, ca orice vizitator. Vãzând potentialul de acolo, au dorit sã afle si informatii suplimentare în ceea ce priveste administrarea, modul în care se face managementul, finantarea obiectivului cultural, în ce stadiu este proiectul de regenerare, pentru cã au fost impresionati”, a adãugat si Mihai Danciu, arhitect Planeta Petrila.
S-a vorbit si despre turism, ca alternativã, doar cã pânã acum, cei din Valea Jiului, nu au putut accesa fonduri europene, ca sã construiascã domenii turistice. Proiecte existã si pentru realizarea turismului de varã, acela propus pentru a crea trasee de bicicletã, toate fiind fost expuse în cadrul acestei întâlniri.
„Au venit sã viziteze Straja si noi ne-am prezentat ce am reusit sã facem cu fortele noastre, cum am reusit sã atragem turistii. Am vorbit despre turism ca o alternativã la minerit si, totodatã, le-am prezentat un proiect pentru Valea Jiului, cu bicicletele. Le-am arãtat traseele ce le putem face, peste 500 de km, dar le-am spus si de ce am avea nevoie, ca sã putem accesa fonduri europene”, a arãtat Emil Pãrãu, investitor în turism.
Gazdã a fost Universitatea din Petrosani si, la întâlnirea cu membri Platformei de la Bruxelles pentru Regiunile Carbonifere în Tranzitie au venit primarii Vãii Jiului, dar si reprezentantii Consiliului Judetean si ai Prefecturii Hunedoara.
„Aceastã întâlnire continuã preocupãrile Universitãtii, a Prefecturii, a Consiliului Judetean, a primarilor din Valea Jiului pentru ca fondurile ce vin de la UE, destinate special pentru regiunile miniere, sã poatã fi atrase de cãtre cei care le pot gestiona, în asa fel încât si Valea Jiului sã beneficieze de bani europeni. Cãutãm sã creãm alternative, atât pentru locuri de muncã, cât si pentru activitãti care sã opreascã depopularea Vãii”, a precizat prof univ dr habil. Sorin Radu, Rectorul Universitãtii din Petrosani.
A fost o primã întâlnire la Petrosani, dar, pe viitor, aceste proiecte care au fost prezentate, ar putea primi si finantare, asa încât si în Valea Jiului sã se vorbeascã de situatii concrete în care sã vinã bani ca sã se creeze alternative la minerit.
Diana Mitrache
