HuMUS este titlul unui proiect ce a reunit factorii implicați în idea de protejare a solului contaminat. De la extragerea mineralelor utile, la reabilitarea și refolosirea acestor soluri, se caută acum cele mai bune soluții. Universitatea din Petroșani a fost gazda primei întâlniri.
Pentru prima dată, Valea Jiului este luată drept exemplu de bune practici, dacă este să luăm în caLCUL FAPTUL CĂ, LA Petrila, o veche haldă de steril, aflată în vecinătatea șoselei de centură, a devenit spațiu de joacă și parc în aer liber. Au fost 76 de propuneri la nivel European, din țări precum Olanda, Franța, Germania Italia, iar proiectul Universității din București vizează inclusiv Valea Jiului. Acesta poartă titlul CresConSMin.
“Noi am înaintat o propunere care privește o zonă din Valea Jiului, o zonă aferentă Petrilei, acolo unde sunt situri contaminate, ca urmare a activității miniere din zonă. Ne propunem, pe de o parte, să venim cu exemple de bune practici din zonă, acolo unde halde de steril au fost valorificate de mediul economic, așa încât populația să beneficieze de valorificarea acestor zone. În același timp, există și arii rămase neutilizate”, declară prof univ Diana Cocârță, Politehnica București, Facultatea de Energetică
“Problema solurilor degradate a solurilor este una foarte importantă, nu doar pentru România, ci și pentru alte țări care și-au închis sau urmează să închidă minele. Au fost investigate 9 zone din UE și 3 din non-UE, Ucraina, Marea Britanie și Serbia și aceste povești de succes pot fi preluate, ca să învățăm și noi din aceste idei de tranziție”, spune prof univ dr Sabina Irimie, președinte Asociața Institutul Social Valea Jiului AISVJ
Haldele de steril pot fi utilizate, transformate și, din unele, chiar pot fi recuperate substanțele utile.
“În cadrul acestui proiect analizăm toate haldele de steril. Deocamdată, ne concentrăm pe cele din Petrila-Lonea. Dorim să vedem ce substanțe sunt în halde, dacă sunt rentabil de reexploatat, sau de utilizat în alt scop. Și, dacă nu sunt conținuturi mari de substanțe nocive și dacă nu avem concentrații suficiente de substanțe care să poată fi valorificate în economia românească, atunci căutăm soluții de la le reda agriculturii, sau de a le împăduri. Dar, prima etapă, este aceea de a vedea ce conțin și să vedem stadiul la care s-a ajuns, după un an de eforturi”, afirmă prof univ dr Sorin Mihai Radu, rectorul Universității Petroșani
Specialiștii iau în calcul soluții de recuperare a siturilor contaminate și o soluție ar fi chiar montarea pe acestea de panouri fotovoltaice.
Diana Mitrache
