Complexul Energetic Hunedoara se aflã în colaps financiar. Societatea energeticã înregistreazã pierderi si datorii de ordinul sutelor de milioane. Situatiile financiare aferente exercitiului financiar încheiat de Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA (CEH) la 31.12.2017 relevã o stare deosebit de gravã: pierdere curentã de 768,8 milioane lei, pierdere reportatã în suma de 3.451,1 milioane lei, o cifrã de afaceri de 433,8 milioane lei, datorii totale de peste 1.545,9 milioane lei, capitaluri proprii negative, de 2.842,7 milioane lei.
Toate aceste elemente l-au determinat pe auditorul financiar independent BDO Audit SRL sã exprime o opinie cu rezerve si sã sublinieze faptul cã „existã o incertitudine semnificativã care ar putea sã punã în mod semnificativ la îndoialã capacitatea societãtii de a-si continua activitatea”.
“Situatia Complexului Energetic Hunedoara este dezastruoasã. În momentul de fatã sunt datorii de 3,4 miliarde de lei, adicã aproape un miliard de euro, ceea ce este o sumã imensã pentru oricine din lumea asta. Sunt datorii “clasice”, cãtre furnizori, cãtre bugetul de stat, dar si 1,6 miliarde amenzi pe care Complexul le-a primit ca urmare a neîndeplinirii conditiilor de mediu. Sunt si foarte multe penalitãti. Am spus cã trebuie sã facem ceva cu situatia CEH si am vorbit inclusiv de o amnistie, dar am spus cã trebuie sã fim atenti, pentru cã nu putem sã defavorizãm pe unii pentru a favoriza pe altii. Trebuie gândite, din punctul meu de vedere, niste mãsuri financiare care sã genereze un anumit echilibru între nevoia socialã, nevoia de a pãstra locurile de muncã, nevoia de a avea termoficare, nevoia de a avea pânã la urmã viatã economicã în Valea Jiului. Este un subiect foarte complex si foarte complicat”, a declarat Cristian Resmeritã, senator PSD Hunedoara, dupã ce s-a întâlnit cu reprezentantii CEH în Comisia pentru Energie.
La finele anului 2017, amenzile stabilite de Autoritatea Fondului de Mediu pentru neachizitionarea si nedepunerea la termen a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã (corespunzãtor anilor 2014, 2015 si 2016) se ridicau la suma de 1.795.076.739 lei (cca. 400 mil Euro). Plata amenzii nu exonereazã compania de obligatia de a achizitiona certificatele de emisii de CO2. La aceastã sumã se adaugã si sanctiunea stabilitã de Fondul de mediu aferentã neachizitionãrii certificatelor verzi (2015 si 2016) în sumã de 27.346.287 lei, respectiv amenda datã de ANRE pentru neachizitionarea certificatelor verzi aferente anului 2016 în valoare de 4.375.015 lei si anului 2017 în valoare de 883.183 lei.
În prezent, datoriile aferente nedepunerii la termen, respectiv neachizitionãrii certificatelor de CO2/verzi se ridicã la suma de 1.827.681,225 mii lei.
Situatia datoriilor la 30.06.2018
Total datorii: 1.607.426,131 mii lei, din care:
– Obligatii fiscale restante înregistrate de societate la data de 30.06.2018, rãmase nestinse la data de 28.08.2018: 1.089.510,784 mii lei
– Bugetul local: 10.395,379 mii lei
– Credite 249.787,572 mii lei (BEI:119.211,517 mii lei, BCR:70.280,066 si BRD:60.251,989 mii lei)
– Datorii comerciale: 215.188,857 mii lei
– Alte datorii: 9.301,861 mii lei.
“Peste vreo douã sãptãmâni o sã solicit sã ne întâlnim din nou. Noi nu mai avem timp în momentul de fatã. Sunt cele douã exploatãri – Lupeni si Lonea – si pe ceea ce avem în momentul de fatã oprim productia în 3 luni de zile. Am solicitat încã o datã ca cele douã sã îsi continue activitatea. Ieri (n.r. miercuri), CEH a dat 1.300 de tone, ceea ce este foarte putin, pentru cã numai Termocentrala Paroseni consumã în jur de 2.300 de tone pe zi. Termocentrala poate sã consume în fiecare zi, în timp ce în minerit se produce doar 5 zile pe sãptãmânã, de luni pânã vineri. În acest context, dacã se închid Lupeni si Lonea, nivelul productiei se va duce undeva la 300 – 500 – 600 de tone maxim pe zi, în conditiile în care doar Paroseniul consumã 2300 de tone. Nu mai pun si Mintia”, a mai spus senatorul Cristian Resmeritã.
De altfel, CEH se confruntã si cu alte probleme. Întreg patrimoniul societãtii se aflã sub sechestrul ANAF sau este gazat în favoarea Ministerului Finantelor Publice pentru garantarea unor împrumuturi sau a unor datorii restante la bugetul general consolidat al statului.
„Datoritã lipsei lichiditãtilor financiare cu implicatii majore în special asupra activitãtii în zona minierã; risc crescut de incidente în subteran, de avarii la grupurile energetice. Singurele venituri certe au provenit de la operatorul de transport pentru serviciile tehnologice de sistem (banda de reglaj secundar, rezervã tertiarã rapidã si rezervã tertiarã lentã). Aceste servicii (rezerva tertiarã lentã) mai sunt acordate în temeiul OUG nr. 26/04.04.2018 privind adoptarea unor mãsuri pentru siguranta alimentãrii cu energie electricã. În lipsa fondurilor necesare pentru reparatii, reabilitãri si modernizãri în activitatea minierã, în conditiile în care s-a redus numãrul de personal, pretul huilei livrat celor douã sucursale energetice din productia internã a minelor din Valea Jiului apartinând CEH a crescut în 2017, ajungând la cca. 130 lei/Gcal. Totodatã, productia de huilã a minelor apartinând Societãtii Nationale de Închideri de Mine Valea Jiului S.A. (“SNIM”), Uricani, Petrila si Paroseni, a încetat la data de 01.12.2017, conform programului de închidere mine de cãrbune necompetitive aprobat de Comisia Europeanã în data de 22.02.2012”, aratã un raport al CEH. Riscul de insolventã/faliment este cel mai mare risc cu care se confrunta societatea. Orice mãsuri de restructurare/reorganizare s-ar implementa la nivelul societãtii, odatã cu o eventualã intrare în insolventã, vor trebui sã fie stopate.
Monika BACIU
