Sindicalistii solicitã sprijinul premierului României, Mihai Tudose, în problematica Complexului Energetic Hunedoara. sindicalistii de la Solidaritatea Hunedoreanã i-au înaintat premierului o adresã prin care îi aduc la cunostintã probleme societãtii.
“Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, constituit în baza Sentintei Civile nr. 1169/2016 executorie, vã solicitã sprijinul pentru continuarea activitãtii de producere a energiei electrice si termice în Judetul Hunedoara având în vedere situatia economico-financiarã dificilã cu care se confruntã Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., precum si a continuãrii activitãtii de extractie a huilei energetice din Valea Jiului pânã în anul 2030”, aratã Sindicatul Solidaritatea Hunedoreanã în solicitarea adresatã prim-ministrului României, Mihai Tudose.
Energeticienii îi prezintã premierului problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara, în spetã termocentrala Mintia si vin si cu o serie de solutii, care însã ar putea scoate din joc huila din Valea Jiului. .
”Grupurile de la Termocentrala Mintia pot functiona pe pietele OPCOM si PE pânã în anul 2030 în situatia reorganizãrii societãtii si eliminãrii interdictiei de a utiliza cãrbune provenit exclusiv de la minele din Valea Jiului, prin utilizarea cãrbunelui în amestec provenit din Valea Jiului, din exploatãrile din Banat si din import, fãrã a fi necesarã acordarea unui ajutor de stat pentru productia de energie electricã; productia de energie termicã poate fi sustinutã prin obtinerea unui ajutor de stat (conform Ordinului Ministerului Dezvoltãrii Regionale si Administratiei Publice nr. 1121 din anul 2014) pentru acoperirea integralã a costurilor privind producerea, transportul, distributia si furnizarea acesteia, precum si costurile legate de investitii, cu precãdere cele privind infrastructura, în limita a 15 milioane euro pe an, timp de zece ani”, mai aratã cei de la Mintia.
Termocentrala Deva-Mintia este singura centralã de mare putere din zona de vest a tãrii care poate asigura energia electricã necesarã consumatorilor din zonele vest si centralã ale tãrii.
”Propunem redefinirea strategiei pentru Termocentrala Mintia, strategie care sã permitã functionarea grupurilor nr. 3 si 4 pânã în anul 2030 si a grupurilor nr. 5 si 6 pânã la 30.06.2020, o variantã fiind înfiintarea unei societãti noi care va livra servicii de interes economic general (SIEG) în regiune. Ca urmare a situatiei de fapt, a prevederilor actelor normative prezentate si a drepturilor explicite constituite pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. prin aceste prevederi, vã rugãm sã ne sprijiniti în urmãtoarele demersuri: Modificarea/completarea Legii nr. 123/2012, prin introducerea prevederilor Directivei 2005/89/CE, pentru înfiintarea pietei de capacitate, împreunã cu reglementãrile necesare care sã permitã statului român sã acorde o schemã de sprijin pentru producãtorii de energie electricã pe bazã de huilã energeticã indigenã.
Completarea art. 5 (3) din Legea 123/2012, prin introducerea sintagmei „acces prioritar”, sintagmã regãsitã în Directiva 2009/72/CE la art. 15 (4). Modificarea art. 1 din HG 138/2013, prin introducerea în text si a centralei termoelectrice de la Paroseni si prin mentionarea expresã a puterilor electrice nete minime pentru fiecare termocentralã, în baza cãrora se va determina energia electricã produsã pentru care se acordã acces garantat / prioritar (dupã caz), la retelele electrice”, mai aratã Sindicatul Solidaritatea Hunedoreanã în adresa înaintatã premierului României.
“Se acordã acces garantat/prioritar (dupã caz), la retelele electrice pentru energia electricã produsã de centrala termoelectricã Mintia si centrala termoelectricã Paroseni, apartinând Societãtii Complexul Energetic Hunedoara S.A., care sã asigure functionarea continuã a acestora la o putere medie electricã netã de cel putin 165 MWh pentru centrala termoelectricã Mintia si 110 MWh pentru centrala termoelectricã Paroseni, în total de cel putin 275 MWh pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A.”.
Existã si propuneri pentru modalitatea în care statul român ar putea acorda sprijin financiar.
“Propunea noastrã de spijin financiar este urmãtoarea: Acordarea diferentei dintre pretul obtinut pe PZU (piata zilei urmãtoare) si cel de cost al energiei electrice prin introducerea în factura de energie electricã la consumatorul final, a unei taxe pentru siguranta alimentãrii sistemului electroenergetic, similarã cu taxa de certificate verzi sau de cogenerare. Suma astfel colectatã sã fie directionatã doar spre acei producãtori de energie electricã pe bazã de combustibili fosili, considerati în continuare producãtori strategici. Pentru ca aceastã taxã sã nu oblige consumatorul final sã plãteascã o majorare de pret la energie electricã, se poate gãsi o compensare de la taxa pentru energia regenerabilã. Taxele existente la ora actualã în factura de energie electricã, ne aratã în mod clar cã pentru energia regenerabilã se respectã legea, iar pentru interesul statului român de a avea asiguratã alimentarea continuã cu energie electricã, nu se aplicã prevederile directivelor europene. Eliminarea perioadei pentru care se aplicã mãsurile prevãzute în HG 138/2013. Atât Legea nr. 123/2012 cât si Directiva 2009/72/CE nu prevãd limitãri în timp pentru aplicarea mãsurilor derogatorii. Mãsurile se iau pentru asigurarea sigurantei sistemului electroenergetic national”, mai aratã adresa.
Sprijin si pentru sectorul minier
Energeticienii considerã cã în acest fel si sectorul minier din Valea Jiului si-ar putea îmbunãtãti activitatea.
“Sectorul minier din cadrul Societãtii complexul Energetic Hunedoara S.A. îsi va putea îmbunãtãtii activitatea, lucru imperios necesar, având în vedere conditiile directivei europene de a se utiliza combustibil indigen. Rezerva de huilã energeticã din Valea Jiului, asigurã functionarea centralelor termoelectrice Mintia si Paroseni pe termen lung, contribuind astfel la siguranta sistemului electroenergetic national. Având în vedere situatia concretã prezentatã, dreptul Societãtii Complexul Energetic Hunedoara S.A. de a beneficia de unele prevederi legale exprese si de faptul cã totusi legea, interesul SEN si interesul national sunt mai presus de lobby-ul unor competitori din piata de energie, apreciem cã solicitãrile noastre sunt pe deplin justificate si îndreptãtite pentru a fi luate în considerare si transpuse în realitate. Solicitãm discutii vizavi de cele propuse, iar ca punct de plecare vã propunem discutarea în regim de urgentã a problemelor de sigurantã a sistemului energetic national în cadrul CSAT, de unde sã rezulte o strategie viabilã care sã corespundã interesului national al României”, mai aratã sindicalistii.
Monika BACIU
