Desi contractarea de servicii prin atribuire directã a creat mari scandaluri, Guvernul intentioneazã cresterea plafonului permis de la 15.000 euro, la 30.000 euro, cu eliminarea garantiei de participare la selectia de oferte. Hotãrârea are ca scop cresterea absorbtiei fondurilor europene, dar deschide larg usile cãtre firme de casã ale partidelor politice, care s-a dovedit cã stiu sã-si ”construiascã” documente de îndeplinire a conditiilor impuse.
Pragul valoric al contractelor de la care autoritãtile publice pot cumpãra direct produse, servicii sau lucrãri, fãrã a fi obligate sã initieze licitatii publice, va fi dublat, de la 15.000 euro la 30.000 euro, pentru achizitiile sub acest plafon urmând sã fie eliminatã si garantia de participare.
Noile reguli sunt incluse într-un proiect de ordonantã de urgentã care modificã legislatia achizitiilor publice si care a fost discutat deja în Guvern în primã lecturã. Modificãrile sunt argumentate în document prin “flexibilizarea si transparentizarea” procesului de atribuire a contractelor de achizitie publicã, explicã ZF, având în vedere si gradul scãzut de absorbtie a fondurilor europene.
Se stopeazã întelegerile prealabile, dar caietul de sarcini nu mai conteazã ”În orice situatie, autoritatea contractantã asigurã, la cerere, operatorilor economici implicati acc
es la informatiile din ofertele contracandidatilor”, este o altã prevedere din proiectul de ordonantã, argumentatã prin “cresterea transparentei în proceduri si eliminarea practicilor actuale, excesive, de ascundere a unor informatii sub pretextul confidentialitãtii lor”.
“Candidatul/ofertantul nu are dreptul ca, în cadrul aceleiasi proceduri, sã fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei oferte si ca tert sustinãtor în cadrul aceleiasi sau unei alte oferte, sub sanctiunea excluderii acesteia din urmã”, este o altã mãsurã prezentatã în ordonantã cu scopul de a elimina întelegeri posibile sau presiuni asupra ofertantilor din partea furnizorului unic.
Autoritatea Nationalã pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) va evalua, înainte de transmiterea spre publicare a anuntului de participare, conformitatea documentatiei de atribuire, dar fãrã ca aceastã evaluare sã mai aibã în vedere si caietul de sarcini. Astfel, se propune eliminarea evaluãrii specificatiilor “pur tehnice” ale caietului de sarcini de cãtre ANRMAP, cu argumentul cã astfel va fi redus termenul necesar evaluãrii conformitãtii documentatiei de atribuire.
Dar ce se va întâmpla cu acele caiete de sarcini create special pentru o firmã sau alta în dauna celor concurente, nu se spune în textul proiectului de hotãrâre.
Ofertantii sanctionati penal în ultimii cinci ani, eliminati!
Autoritatea contractantã are obligatia de a exclude din procedura aplicatã pentru atribuirea contractului de achizitie publicã orice ofertant/candidat despre care are cunostintã cã, în ultimii cinci ani, a fost condamnat prin hotãrârea definitivã a unei instante judecãtoresti, pentru participare la activitãti ale unei organizatii criminale, pentru coruptie, pentru fraudã si/sau pentru spãlare de bani, dar si pentru prezentarea de informatii false în scopul demonstrãrii îndeplinirii criteriilor de calificare si selectie. Dispozitiile vor fi aplicabile si în cazul în care condamnarea priveste persoane care fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere al ofertantului.
“În practicã, nu sunt întâlnite des situatii în care este atrasã rãspunderea penalã a persoanei juridice, în schimb, în forma actualã a textului, sunt acceptati ofertanti cu administratori-directori condamnati”, se explicã în document.
Ne aliniem…
“Vrem ca acel prag de 15.000 de euro de la care autoritatea contractantã este obligatã sã initieze o procedurã de achizitie publicã sã fie ridicat. Evident, nu vom ridica la un nivel foarte înalt, pentru cã atunci vom trezi suspiciuni, firesc, la nivelul Comisiei Europene, dar mie mi se pare anormal ca Bulgaria sã aibã acest prag la nivelul de 20.000 de euro pentru contractele care au ca obiect produse si servicii si 60.000 de euro pentru lucrãri, respectiv 66.000 de euro pentru proiectare, iar România sã fie la acelasi nivel la care s-a aflat în 2006”, a spus presedintele ANRMAP, Lucian Vlãescu.
Ileana Firtulescu
