Sarmizegetusa Regia – cel mai mare sit arheologic din a doua epocă a fierului din România

Așezarea a fost construită pe mai mult de 260 de terase artificiale amenajate pe piciorul Muncelului, un promontoriu montan lung de peste 4 km, încadrat de două
cursuri de apă (Valea Albă la nord și Valea Godeanului la sud).

Ea are trei părți
componente: fortificaţia propriu-zisă, zona sacră în care au fost ridicate
templele și așezarea civilă, care ocupă majoritatea teraselor de pe pantele de sud și de est ale masivului. Deocamdată sunt vizi­tabile doar primele două părți ale sitului, cele în care au fost descoperite monumente de piatră: zidurile fortificației, cele care sprijină terasele din sanctuar și templele.
”Construcțiile din așezarea civilă (locuințe, ateliere, hambare) au fost ridicate din lemn și din lut și, prin urmare, nu mai sunt vizibile astăzi. Cele trei sectoare ale
complexului au fost legate între ele prin căi de acces.
Ruinele de pe Dealul Grădiștii au fost identificate cu Sarmizegetusa, “reședința regală” a
ultimului rege al dacilor – Decebal, menționată în scrierile lui Cassius Dio, în contextul relatării războaielor în urma cărora Regatul dacic a fost
cucerit de către împăratul Traian, în anii 101-102 și 105-106 după Christos.
Marea așezare antică este centrul unei întregi regiuni în care au fost descoperite, de-a lungul timpului, urme materiale ale locuirii din secolele I înainte de Christos și I după Christos: fortificaţii, așezări, gospodării, depozite de obiecte de fier, ceramică și alte obiecte antice”, arată Enjoy Hunedoara,
platforma realizată de DGAMPT Hunedoara.
Arheologia a scos la lumină vestigii care vorbesc despre luptele care au fost purtate în timpul războaielor de cucerire. Este vorba, în special de tabere temporare romane folosite în timpul operațiunilor militare
de acum aproape
2000 de ani.
Monika BACIU