În satele de la poalele munților Parâng, momârlanii împodobesc, în această săptămână de dinainte de Paști, crucile din cimitire. Nimeni nu mai știe exact cum a pornit totul, dar se pare că obiceiul era ca în cimitir să duci un obiect personal al răposatului și să îl așezi în locul despre care preoții spun că face legătura celui din pământ cu Cerul: pe cruce.
Cimitirele devin din nou animate în aceste zile, când localnicii de la poalele Parângului, momârlanii, vin să primenească mormintele. Este un obicei despre care, oamenii ce gătesc la nedei, nici nu mai știu exact de unde l-au moștenit. Unul dintre cei mai de seamă membri ai comunității de pe Sălătruc, nea Petre, omul care pregătește mânca-rea la nedei, recunoaște că și el a preluat obiceiul, ca întreaga comunitate.
„De când m-am pomenit, tot așa le-am prins, împodobite. Încă mai tare erau împodobite. Acum mai este marmură, mozaic, altele și au mai rămas câteva cruci din lemn, împodobite cu baticuri și icoane. Nu mai știu, nu știe nimeni, dar așa e obiceiul. Pui și flori ca de Paști să fie mormântul primenit. Este obicei aici, la Sălătruc și la Dâlja Mare”, ne-a spus nea” Petre.
Se pare că obiceiul are cel puțin 100 de ani. Încă de pe atunci, ca și acum, familia încerca să personalizeze crucile celor adormiți. Astăzi pun poze ceramice, atunci probabil s-au gândit să pună un obiect personal al celui mutat în veșnicie. Oamenii locului mai cred că, prima data au împodobit crucile femeilor. Și ce puteau să aducă mai potrivit în locul de veci din curtea bisericii, decât năframa cea bună? Este baticul pe care, în timpul vietii, mama sau bunica a purtat-o când se rugau lui Dumnezeu la Biserica satului.
„Este un gest firesc și normal, pentru că Crucea este semnul care marchează mormântul celui drag. Cumva, crucea leagă mormântul de cer. La orice cruce te uiți, seamănă cumva cu o săgeată, de la pământ, către cer. Și este un simbol profund creștin și e firesc ca, la sărbători, localnicii să vină să le împodobească. Și trupul celui adormit este pământ și, cumva, leagă pe cel adormit de cer. Și arată că cel care acolo odihnește trupește, a fost om al lui Dumnezeu și e firesc să împodobească crucile”, a spus Ciprian Marton, preotul Bisericii de pe Sălătruc.
Părintele Ciprian ne-a vorbit despre simbolistica acestor cruci împodobite și le-a descris ca pe niște siluete cu rădăcina în pământ, care țin pe umeri cerul. Și năframa aceea țintuită în 4 colțuri vine să argumente faptul că nu ai putea să sprijini cerul, fără buna cuviință a unui acoperamant purtat la sfânta slujbă, ce te face părtaș Împărăției lui Dumnezeu.
Diana Mitrache
