Energia electricã produsã pe bazã de cãrbune este încã importantã pentru siguranta energeticã. În plus, si pentru viitor se preconizeazã cã aceastã resursã va fi esentialã pentru asigurarea stabilitãtii energetice a tãrii.
La cea de-a XI-a editie a “Zilei Energiei Brasov”, eveniment dedicat energiei regenerabile, organizat de compania REPOM (Renewable Energy Production – Operation and Management) si care a reunit peste 100 de participanti din tarã si strãinãtate, s-a afirmat cã, în urmãtorii ani, România nu poate renunta la productia de energie electricã bazatã pe cãrbune. Având în vedere obiectivele asumate de Uniunea Europeanã, pentru trecerea de la combustibili fosili la cei regenerabili trebuie promovatã o schimbare gradualã, care sã se desfãsoare pe etape. Pe de altã parte, Grupul Electrica vrea sã investeascã în energiile verzi.
“Nu ne pozitionãm prin a spune sã închidem cãrbunele mâine, ar însemna sã închidem lumina. România are nevoie urgentã de un Plan de lucru pentru a parcurge tranzitia energeticã cu succes”, a declarat Martin Moise, director general REPOM, primvicepresedinte PATRES, la Ziua Energiei Brasov. “Energia produsã pe bazã de cãrbune este în acest moment solutia pentru siguranta sistemului energetic. Trebuie, însã, sã ne gândim la viitor si sã acceptãm cã solutia este sã investim în surse regenerabile de energie”, a afirmat si Viorel Lefter, presedintele PATRES. Legislatia Uniunii Europene prevede, pentru anul 2030, reducerea cu cel putin 40% a emisiilor de gaze cu efect de serã fatã de 1990, utilizarea surselor regenerabile pentru a acoperi cel putin 27% din consumul total de energie si cresterea cu cel putin 27% a eficientei energetice. Prezent la conferinta dedicatã energiei regenerabile, Philipp
Litz, membru al “Coal commission – Germania” si manager Agora Energiewende a subliniat cã decarbonizarea se va face într-o perspectivã de 15-20 de ani.
“Decarbonizarea se face în urmãtorii 15 – 20 de ani pentru a permite o tranzitie corectã. Planul Germaniei este sã reducã la jumãtate capacitãtile de cãrbune, dar si sã elimine treptat energia nuclearã. Germania are o Comisie guvernamentalã specialã, denumitã “Comisia cãrbunelui”, formatã din 31 de membri, înfiintatã în iunie 2018, care lucreazã ca tranzitia sã aibã sens, sã functioneze. Avem în fatã noi provocãri; decarbonizarea nu se poate face peste noapte. Comisia prezintã Guvernului o strategie de decarbonizare, cu urmãtoarele obiective: decarbonizarea si eliminarea trepatatã a cãrbunelui pânã în 2038 – dacã e posibil, pânã în 2035. Reducerea productiei de cãrbune trebuie acoperitã de cresterea productiei de energie din surse regenerabile. Este necesar un sistem energetic bazat pe energie eolianã si solarã, cresterea investitiilor în retele si capacitãti de stocare. Însã angajatii din minerit trebuie sustinuti cu noi locuri de muncã, sã gãsim solutii pentru ei”, a spus Litz.
“Tranzitia este normalã, dar e dureroasã. Trece o tehnologie, vine alta. Nu înteleg de ce în România, când se vorbeste de tranzitie, se spune cã omorâm cãrbunele. Nu vrem asta. Cãrbunele moare singur. Va fi din ce în ce mai scump sã produci pe cãrbune. Noi, energia regenerabilã, suntem solutia. În România, pe lângã aspecte tehnice, lipsesc aspectele de nivel cultural. Mã refer la acceptarea tranzitiei, dar si la faptul cã trebuie înteleasã corect. Într-adevãr, se discutã la Bruxelles de introducerea de taxe ce reprezintã valorificarea costurilor indirecte pe care tehnologiile le produc si nu le vedem în facturi. Proiectul de strategie energeticã si PNIESC (n.r. – Planului National Integrat în domeniul Energiei si Schimbãrilor Climatice) nu demonstreazã asta. Tara noastrã dã semnalul cã nu vrem regenerabile pe termen lung. Suntem singurii din Europa care venim cu proiecte noi pe cãrbune. Este nevoie de contracte bilaterale, PPA (n.r. – Power Purchase Agreements). România este ultima tarã din Europa care nu are PPA, însã suntem obliagati prin noua directivã sã le avem. Doar asa putem da drumul la investitiile în sectorul regenerabilelor. Mai putem da drumul la agregare, managementul consumului, baterii”, a precizat Claudia Brândus, presedinte RWEA, director Affairs Enel Group. În cadrul dezbaterilor conferintei, s-a discutat despre noul pachet „Energie curatã pentru toti europenii”, începutul unor investitii esentiale în sectorul energetic românesc, precum si despre noile reglementãri ale Comisiei Europene.
Cosmin BACIU
