Cercetătorii de la Institutul Național de Fizică a Pământului elaborează acum o hartă cu locurile în care a căzut grindină de mari dimensiuni. Fac asta pentru a vedea care sunt locurile în care se întâmplă acest fenomen și pentru a vedea de ce se petrec astfel de efecte doar în anumite zone. Așa că, dacă aveți poze sau filmari, nu trebuie decât să le postați pe pagina celor de la Institut. (Extreme Events (infp.ro))
Cercetătorii Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului studiază efectele schimbărilor climate, iar unul dintre acestea este dat și de grindina de mari dimensiuni. Aceasta, spun specialiștii, poate apărea și din cauze ce țin de poluare, de efectul de seră și de temperaturi. Așa că acum, specialiștii întocmesc o hartă cu datele culese din teren, care arată distribuția cazurilor de grindină de mari dimensiuni (peste 2 cm) înregistrate în perioada 1-15 iunie 2024 , pe baza raportărilor de la populație. „Ideea de a colecta genul acesta de observații este foarte important, pentru că grindina nu cade neapărat la o stație meteo și nu e un catalog oficial cu date severe și atunci, a colecta datele acestea din presă, social media, este o sursă importantă. Iar odată culese informațiile putem să înțelegem impactul pe care îl au furtunile într-o anumită regiune, înțelegem cum sunt distribuite aceste furtuni cu grindină și apoi, cel mai important, care este contribuția schimbărilor climatice la ca est tip de furtuni”, a spus profesor Bogdan Antonescu, cercetător la Institutul de Fizică a Pământului.
Specialiștii vor să colecteze aceste informații pe termen lung, pentru a stabili și cauzalitatea și efectele și, mai ales, zonele în care cad precipitații însoțite de aceste fenomene. „Furtunile cu grindină nu sunt ceva nou, adus de schimbările climatice. Am mai avut și un record chiar în România, la nivel european, cu grindină de mari dimensiuni. Deci, lucrurile acestea se repetă an de an. Perioada mai-august este perioada în care vedem frecvent aceste fenomene și avem ani cu mai multe furtuni de acest fel, sau cu mai puține”, a conchis profesorul de fizică Bogdan Antonescu, cercetător la Institutul de Fizică a Pământului.
Diana Mitrache
