Riscul producerii de avalanse la peste 1.800 de metri altitudine, este de gradul cinci, din cinci posibile, respectiv ”risc foarte mare”. Acesta a fost stabilit din cauza stratului mare de zãpadã proaspãt depusã peste un strat consistent de gheatã. În aceste conditii, sunt posibile multiple avalanse chiar de mari dimensiuni. Salvamontistii recomandã turistilor sã nu urce la munte, iar dacã o fac sã nu pãrãseascã deloc zona cabanelor.
Meteorologii au anuntat cã riscul producerii de avalanse la peste 1.800 de metri altitudine, este de gradul cinci, din cinci posibile. ”La suprafatã se gãseste un strat însemnat de zãpadã proaspãtã de tip pulver, depus în ultimele douã zile, ce pe alocuri depãseste 70-80 centimetri. Acest strat este instabil si nu are aderentã la stratul vechi care era înghetat la suprafatã. Ca urmare a vântului intens din ultima perioadã s-au format plãci de vânt pe majoritatea versantilor si cornise, iar pe alocuri sunt depozite însemnate de zãpadã ce mãsoarã mai multi metri înãltime. Pe majoritatea pantelor, atât spontan, cât si la supraîncãrcãri oricât de slabe, se pot declansa avalanse de dimensiuni medii, iar în zonele unde zãpada este acumulatã în depozite riscul de avalanse este foarte mare”, au transmis meteorologii.
Alertã de gradul cinci nu a mai fost de doi – trei ani, iar acum se va mentine cel putin în urmãtoarele douã zile. În plus, meteorologii anuntã cã, la altitudini mai mici, în Muntii Fãgãras este risc de gradul patru de producere a avalanselor. Tot risc mare de producere a avalanselor este si în Muntii Bucegi, în masivele tarcu – Godeanu, Parâng – Sureanu, dar si în zonle înalte ale Muntilor Rodnei si în Muntii Cãlimani–Bistritei-Ceahlãu.
Stratul de zãpadã mãsura 297 centimetri la Bâlea-Lac, 170 centimetri la Vf. tarcu, 140 centimetri la Vf. Omu, 104 centimetri la Cuntu, 101 centimetri la Sinaia, 97 centimetri la Parâng, 94 centimetri la Pãltinis, 53 centimetri la Predeal si 33 centimetri la Fundata. În Carpatii Orientali, stratul mãsura 112 centimetri la Vf. Cãlimani, 111 centimetri la Bucin, 100 centimetri la Vf. Lãcãuti, 82 centimetri la Vf. CeahlãuToaca, 40 centimetri la Iezer – Vf. Pietrosul Rodnei, 29 centimetri la Poiana Stampei. De asemenea, în Carpatii Occidentali stratul de zãpadã avea 108 centimetri la Semenic, 105 centimetri la Stâna de Vale, 90 centimetri la Vlãdeasa 1400 m, 61 centimetri la Vf. Vlãdeasa, 48 centimetri la Rosia Montanã.
