Reporter: Domnule Ghiță Budai, pe 6 Martie împliniți 71 de ani. Știu că ați jucat la Jiul…
G.Budai: O-ho-ho, câți ani au trecut de-atunci! Am venit la „piticii” Jiului la 13 ani, în 1964, fiind antrenat de Vasile Lazăr și Dumitru Cricovan. Apoi încet-încet, prin 1969 am ajuns la echipa de tineret-rezerve a Jiului, care deja juca în Divizia „A” din 1966.
Reporter: Jiul avea atunci o generație puternică…
G.Budai: Da, da… Îi admiram pe Talpai, Georgevici, Stocker, Zulă Sandu, Martinovici, Naidin, aveam ce învăța de la ei. Dar revenind la juniori, am avut o echipă bună, cu Cătuți, Victor Sandu, Haiduc.
Reporter: Așadar, ați ajuns la tineret-rezerve, jucați în deschidere la echipa mare. Cum era?
G.Budai: Da, în 1970, la 19 ani, am fost „urcat” în „anticamera” echipei de seniori a Jiului, antrenor fiind fostul mare atacant al Jiului, Emil Ciurdărescu. Aici am jucat până în 1971, când am plecat la Deva, în Divizia „C”. Am jucat alături de jucători din prima garnitură a Jiului, cum ar fi Adr.Dodu, M.Mihai, Gigi Mulțescu, Nădășan, E.Dobrescu, Achim, Gudacu, Urmeș, Grizea, Baicu, Karamalis, Uilecan…
Reporter: Păi și la alte echipe jucau de la echipa mare…
G.Budai: În 1970 jucam cu Rapid-ul la Lonea. În poarta lor celebrul Rică Răducanu, participant la Campionatul Mondial din Mexic. Eu jucam atacant, căutam mereu poarta să-i dau gol. La un corner, mă poziționez lângă el și simt un picior care mă lovește în spate – Îmi zice – sper că ai înțeles semnalul meu… Da, Rică Răducanu m-a luat la bătaie să nu dau cu capul!
Reporter: Apoi?
G.Budai: Am plecat la Mureșul Deva, apoi în armată la Tg.Jiu și aici s-a cam încheiat povestea mea cu fotbalul. Dar am rămas pe viață suporter al echipei în alb-negru.
A consemnat Genu TUȚU
